Meningita

Autor: AIM
Publicat: Monday, 27 February, 2017 la 00:00
Actualizat: Tuesday, 23 January, 2018 la 20:44
Rating: 0 | 0 voturi
Vizualizari:  103

Meningita este inflamatia meningelor cerebrale si spinale, membrane care acopera suprafata creierului si maduvei spinarii. In etiologia meningitei se cunoaste a fi implicate atat bacteriile cat si virusii, parazitii si fungii. Dupa evolutie meningita poate fi acuta (cu o durata a dezvoltarii simptomelor de cateva ore), subacuta (1-7 zile) si cronica (>7 zile). Simptomele meningitei sunt cefaleea, redoarea cefei, febra inalta, voma si alterarea constientei.

Generalitati

Prima mentionare a meningitei bacteriene (tuberculoase) a fost facuta in 1768 de catre medicul scotian Robert Whytt in descrierea decesului unui pacient cu tuberculoza, cu toate ca legatura dintre meningita si infectia tuberculoasa nu a fost facuta pana in secolul XIX. Prima documentare a unei epidemii de meningita a fost facuta in Geneva in anul 1805. Prima publicatie despre infectia bacteriana ca si cauza a meningitei a fost realizata de catre Anton Weichselbaum, care in 1887 a descris meningococul. In a doua jumatate a secolului XX a fost stabilita relatia cauzala cu virusurile gripale tip A si B, adenovirusurile si micoplasma.

Pana in secolul XX mortalitatea in meningita atingea 90%. Odata cu introducerea vaccinelor in 1906 si antibioticelor in 1944 in tratamentul si profilaxia meningitei, morbiditatea si mortalitatea de pe urma acestei maladii a scazut considerabil.

Patogenie

Inflamatia meningelor cerebrale este datorata in majoritatea cazurilor infectiei (bacteriene, virale, fungice). Propagarea agentului patogen spre sistemul nervos central poate avea loc pe trei cai principale:

  • Hematogena, care presupune existenta unui focar infectios la distanta si prezenta agentilor patogeni in sange (bacteriemia, viremia).
  • Pe cale nervoasa, de-a lungul tecilor nervilor cranieni. Este mecanismul de dezvoltare a meningitelor cu poarta de intrare nazofaringiana.
  • Prin continuitate, cum este situatia traumatismelor cu fractura bazei craniului sau a cateterelor de drenare intracraniene.

Inflamatia din meningita este initiata de patrunderea agentului patogen, care odata declansata este autoantretinuta prin secretia de citokine, migrarea celulelor proinflamatorii, eliberarea de compusi toxici s.a. O caracteristica a meningitei este dezvoltarea rapida a edemului cerebral. Majorarea permeabilitatii barierei hemato-encefalice de catre substantele biologic active va determina dezvoltarea edemului vasogen. Eliberarea produselor toxice de degradare bacteriana va cauza edemul si vacuolizarea celulara - edem citotoxic. Iar, prejudicierea microcirculatiei va fi cauza dezvoltarii edemului interstitial. Toate cele trei forme ale edemului vor cauza o crestere rapida a presiunii intracraniene ceea ce va reduce fluxul sanguin cerebral. Reducerea fluxului cerebral, in cazul meningitei bacteriene, poate fi agravat si de hipotensiunea sistemica, manifestare a socului toxico-septic dezvoltat de pe urma eliberarii in circulatie a endotoxinelor bacteriene. Toate aceste mecanisme vor conditiona o alterare rapida si progresiva a nivelului constientei, care in situatia in care nu se vor lua masuri va ajunge pana la coma.

Cauzele meningitei

Cele mai multe cazuri de meningita au o etiologie virala, dupa care urmeaza meningitele bacteriene, fungice si parazitare. Se cunosc si cauze neinfectioase a meningitei cum ar fi procese canceroase si unele preparate medicamentoase (in principal antiinflamatoarele nesteroidiene, antibioticele si imunoglobulinele intravenoase). Meningita cauzata de un factor neinfectios se numeste meningita aseptica si este destul de rara.

Semne si simptome

Semnele si simptomele meningitei variaza in dependenta de varsta pacientilor. La adulti meningita se va manifesta prin:

  • Sindrom inflamator (febra, frison)
  • Sindrom meningian
    • Cefaleea violenta, ca regula in casca.
    • Vome in jet
    • Fotofobie (imposibilitatea de a suporta lumina)
    • Fonofobie (senzatii neplacute sau iritare provocata de sunete)
    • Redoarea meningiana (redoarea cefei, semnul Brudzinski, semnul Kernig)
    • Rahialgii
    • Constipatii
  • Uneori tulburari ale constientei: obnubilare, sopor, coma.
  • In caz de meningita meningococica se vor observa eruptii cutanate sub forma de purpura si echimoze.
  • Uneori se pot asocia semnele unei encefalite
    • Somnolenta
    • Confuzie
    • Deficit neurologic de focar (hemipareza sau hipoestezie)
    • In acest caz vom vorbi despre meningo-encefalita

La copiii mici si sugari meningita se va manifesta prin simptome nespecifice, la care orice alterare a starii generale va ridica suspiciuni si la care tabloul clinic poate fi dominat de o hipotonie generalizata pusa in evidenta prin manevra Lesage. Astfel, simptomele care se pot observa la un copil mic cu meningita pot fi:

  • Trezire dificila
  • Febra ridicata
  • Iritabilitate
  • Diminuarea sau lipsa apetitului
  • Vome in jet
  • Plange sau geme, in special cand este luat in brate (hiperestezie)
  • Paliditate
  • Eruptii violacee sau echimoze (meningita meningococica)
  • Bombarea fontanelelor (cresterea presiunii intracraniene)

La persoanele in varsta, meningita iarasi are un tablou atipic, fiind unul opus celui observat la copii mici, in care simptomele sunt sterse, sindromul inflamator este putin exprimat sau lipseste la fel ca si semnele de iritare meningiana. in acest caz simptomele care pot ridica suspiciuni pentru meningita la batrani sunt:

  • Tulburari de comportament
  • Convulsii
  • Cefalee

Complicatii

Meningita de multe ori poate cauza complicatii precoce, care pot insoti evolutia maladiei si pot afecta pronosticul acestor pacienti. Dintre aceste complicatii care necesita o atentie deosebita sunt:

  • Sepsisul, un raspuns inflamator sistemic manifestat prin hipotensiune, tahicardie, hiper- sau hipotermie si hiperventilare. Hipotensiunea si hiperventilare excesiva poate agrava perfuzia cerebrala prin reducerea fluxului sanguin cerebral, ceea ce va necesita masuri de urgenta.
  • Sindromul CID este o alta complicatie a meningitei bacteriene care va duce la formarea excesiva de cheaguri sanguine si alterarea microcirculatiei pe de o parte si va cauza hemoragii masive ca urmare a epuizarii sistemului de coagulare sanguin pe de alta parte. Uneori se va dezvolta gangrena membrelor de pe urma trombozelor intravasculare.
  • Infectiile meningococice si pneumococice severe pot cauza hemoragii in glanda suprarenala ducand la dezvoltarea sindromului Waterhouse-Friderichsen, care frecvent este letal.
  • Edemul cerebral este o complicatie periculoasa dat fiind ca poate duce la hernierea sau angajarea trunchiului cerebral si stop cardio-respirator.
  • Convulsiile survin la 30% din copii cu meningita in stadiile sale initiale. Prezenta convulsiilor focale este un factor pronostic nefavorabil.
  • Afectarea nervilor cranieni poate duce la surditate sau dereglari de vedere.
  • Encefalita, vasculita cerebrala sau tromboza venoasa cerebrala pot fi o consecinta imediata a meningitei.

Diagnostic

Analiza generala a sangelui este utila in meningita prin evidentierea semnelor unui sindrom inflamator: cresterea VSH, leucocitoza. Proteina C-reactiva are aceeasi valoare diagnostica. Hemocultura pe langa confirmarea diagnosticului, mai poate identifica agentul patogen care a provocat meningita, informatie utila pentru selectarea tratamentului.

Cea mai importanta metoda de diagnostic a meningitei este punctia lombara. Punctia lombara este contraindicata in caz de suspectie la formatiune de volum sau abces intracerebral sau in caz de presiune intracraniana crescuta. Lichidul cefalo-rahidian este examinat pentru determinarea continutului de leucocite, eritrocite, bacterii, proteine si glucoza. Principalele modificari care vor vorbi in favoarea unei meningite sunt:

  • Leucocitoza, cresterea numarului de leucocite in LCR. In cazul meningitelor bacteriene cresterea leucocitelor se va face din contul neutrofilelor, iar in cele virale limfocitele vor fi cele care vor prevala.
  • Proteinorahia, cresterea continutului de proteine in LCR va fi observat in meningitele de origine bacteriana (600-3000 mg/l)
  • Glicorahia, continutul de glucoza in LCR va fi scazut in cazul meningitelor bacteriene
  • In 60-80% din cazuri de meningite bacteriene se pot evidentia bacteriile in LCR prin coloratia Gram.

Tratament

Meningita este o maladie potential fatala si are o rata inalta de mortalitate daca este lasata netratata. Astfel ca tratamentul cu antibiotice cu spectru larg de actiune trebuie initiat cat mai precoce, inainte de confirmarea diagnosticului. Daca se suspecta meningita meningococica, tratamentul cu benzilpeniciline trebuie initiat chiar de la etapa prespitaliceasca. Hipotensiunea sau socul va necesita administrarea de lichide intravenoase. Alterarea constientei sau insuficienta respiratorie va impune initierea respiratiei artificiale. Anticonvulsivantele vor fi utilizate in caz de dezvoltarea a acceselor convulsive. Hidrocefalia ca rezultat al cresterii presiunii intracraniene va cere uneori instalarea unui sunt intracerebral.

Apreciaza articolul
Distribuie

Comentarii

Toate materialele publicate pe site-ul Actinmed au un caracter didactic si nu inlocuiesc decizia profesionistilor in domeniul sanatatii. In caz daca observati simptome descrise in articolele publicate pe site va rugam sa va adresati medicului.
Contacte Harta site
© Actinmed 2016-2018, All rights reserved