Insomie

Autor: AIM
Publicat: Monday, 27 February, 2017 la 00:00
Actualizat: Tuesday, 23 January, 2018 la 20:06
Rating: 0 | 0 voturi
Vizualizari:  25

Insomnie este dereglarea somnului caracterizata prin dificultati de initiere si/sau mentinere a somnului in ciuda conditiilor favorabile pentru somn si care se manifesta prin scurtarea duratei somnului si/sau micsorarea profunzimii acestuia care altereaza activitatea din timpul zilei. O analiza epidemiologica realizata in 2002 in SUA a relevat ca circa 58% din adulti manifesta simptomele insomniei cateva nopti in saptamana sau mai mult si circa 10% sufera de insomnie cronica.

Generalitati

Cu toate ca fiecare din noi stie ce este insomnia si cunoaste cum este sa nu dormi timp de una sau cateva nopti, putin sunt cei care se adreseaza dupa ajutor medical pentru aceasta problema. Multi oameni nu sunt constienti despre multiplele optiuni de tratament medicamentos si comportamental al insomniei.

Insomnia poate afecta toate grupele de varsta. In grupul de adulti insomnia afecteaza femeile mai frecvent decat barbatii. Incidenta insomniei tinde a creste cu varsta, fiind cunoscut faptul ca batranii sunt cei care dorm cel mai putin.

Tipurile insomniei

Din punct de vedere etiologic au fost distinse doua clase majore de insomnie: insomnie primara si secundara.

Insomnia primara apare la persoanele fara alte manifestari ale nevrozei, depresiei sau a altor maladii psihiatrice sau somatice care ar putea explica aparitia insomniei. Uneori acesta insomnie poate dura o viata intreaga. Spre deosebire de persoanele care se multumesc cu 4 ore sau mai putin de somn pe noapte, persoanele cu insomnie primara sufera din cauza deprivarii de somn, si toata viata lor este axata in jurul acestei probleme.

Insomnia secundara sau situationala apare ca rezultat sau pe fonul altor maladii si ca regula este tranzitorie. Frecvent tratarea maladiei de baza duce la disparitia insomniei.

In dependenta de durata insomniei aceasta este clasificata in tranzitorie, acuta si cronica.

  • Insomnia tranzitorie dureaza mai putin de o saptamina. Survine cel mai frecvent in contextul unui stres acut cum ar fi un serviciu nou sau apropierea unui examen. Acest tip de insomnie ca regula dispare odata ce factorul stresant a fost inlaturat sau daca persoana se adapteaza acestuia. Frecvent insomnia tranzitorie revine atunci cand apar factori stresanti noi sau similari.
  • Insomnia acuta dureaza mai mult de o saptamana insa mai putin de 1 luna.
  • Insomnia cronica are o durata mai mare de o luna. Este asociata cu un numar mare de maladii psihice sau somatice, si se considera a aparea la persoanele cu predispozitie pentru insomnie.

Patogenie

Insomnia este rezultatul interactiunii factorilor biologici, fizici, psihologici si a mediului inconjurator. In timp ce insomnia tranzitorie poate aparea la orice persoana, insomnia cronica se dezvolta doar la persoanele cu predispozitie pentru aceasta dereglare. Se considera ca la baza insomniei se afla o stare de hipervigilenta, in care insomnia este doar manifestarea nocturna a unei tulburari hipervigile.

Cauze

Multi considera ca insomnia este frecvent secundara unei maladii psihiatrice. Cu toate acestea, studiile epidemiologice au demonstrat ca jumatate din cazurile de insomnie nu au la baza o tulburare psihiatrica.

Conform International Classification of Sleep Disorders, 2nd Edition (ICSD-2), insomnia este clasificata in 11 categorii.

  • Insomnia de ajustare sau de adaptare mai este cunoscuta ca insomnie tranzitorie, de scurta durata, acuta. Insomnia de ajustare apare ca raspuns la un factor al mediului inconjurator (prea multe zgomote sau lumina in timpul noptii, temperaturi extreme, pat neconfortabil) sau la factori stresori legati cu situatia de la serviciu, familiala. Insomnia acuta ca regula dureaza pana la 3 luni si dispare rapid odata cu inlaturarea factorului care a cauzat-o.
  • Insomnia psihofiziologica (insomnia primara) debuteaza in timpul unei perioade prelungite de stres si este favorizata de predispozitia persoanei pentru dereglari ale somnului. Aceasta se manifesta prin faptul ca obiceiul noptii nedormite este repede consolidat prin tendinta pacientului de a-si face griji in privinta somnului acestuia. Urmeaza o stare de hipervigilenta indicata de urmatoarele:
    • Focusarea excesiva asupra somnului
    • Dificultatea de a adormi la o ora planificata insa adormirea in timpul unor activitati monotone.
    • Abilitatea de a dormi mai bine intr-un loc strain decat acasa.
    • Activare mintala in pat caracterizata prin ganduri repetate sau inabilitatea de a inceta activitatea mintala care previne somnul.
    • Cresterea tensiunii musculare reflectate prin inabilitatea de a-si relaxa corpul astfel permitand adormirea.
    Aceste dereglari ale somnului nu sunt explicate prin alte maladii somatice sau neurologice, utilizarea de medicamente sau abuzul de droguri.
  • Insomnia paradoxala este diagnosticata la pacientii care raporteaza un sir de nopti fara somn urmate de una sau mai multe nopti in care somnul este absolut normal.
  • Insomnia datorata unei patologii somatice. Patologiile care se pot insoti de insomnie sunt:
    • Durere cronica de orice cauza (artrita, cancer)
    • Patologia pulmonara obstructiva cronica avansata
    • Hipertrofia benigna de prostata (din cauza mictiilor nocturne)
    • Patologia renala cronica
    • Sindromul de oboseala cronica
    • Fibromialgia
  • Insomnia datorata unei maladii psihice. Majoritatea maladiilor psihiatrice cronice sunt asociate cu insomnie. Depresia este cauza trezirilor matinale precoce si a inabilitatii de a adormi din nou. Exista si o relatie cauzala inversa, insomnia fiind cea care va determina aparitia depresiei daca se va prelungi mai mult de un an. Schizofrenia, tulburarile bipolare si dereglarile anxioase sunt alte maladii psihiatrice care pot cauza frecvent insomnie.
  • Insomnia datorata abuzului de droguri sau medicamente. Dereglarile de somn sunt frecvente in cazul utilizarii excesive a substantelor psihostimulante, alcoolului, sedativelor-hipnoticelor.
  • Insomnia nespecificata
  • Igiena somnului neadecvata. incalcarea igienei somnului este evidentiata prin cel putin una din urmatoarele:
    • Orarul somnului neadecvat constand in episoade de somn frecvente in timpul zilei, variatiile mari a orelor de culcare si ridicare din pat sau petrecerea perioadelor prea lungi de timp in pat.
    • Utilizarea frecventa a produselor continand alcool, nicotina, cafeina inainte de ora culcarii.
    • Implicarea in activitati intelectuale, fizice sau emotionale imediat inainte de culcare.
    • Utilizarea frecventa a patului pentru ale activitati (privirea televizorului, cititul, invatarea, mancarea s.a.)
    • Incapacitatea de a crea o atmosfera confortabila pentru somn.
  • Insomnia idiopatica
  • Insomnia comportamentala a copilariei. Aceasta insomnie este determinata prin doua mecanisme: asociatiile de initiere a somnului si pierderea controlului asupra copilului. Asociatiile de initierea a somnului joaca un rol important in mecanismul somnului la copii si implica in majoritatea cazurilor prezenta cel putin a unui parinte in apropiere in timpul adormirii. Lipsa acestui parinte in preajma va conditiona stres si imposibilitatea de a adormi. Pierderea controlului parintilor asupra copiilor determina aparitia insomniei la copii prin faptul ca acestea nu sunt in stare sa-si aprecieze necesitatea in somn si nu se vor culca pana cand nu li se va spune sa o faca.
  • Dereglarile primare ale somnului cauzand insomnie. In aceasta categorie se includ maladiile ale caror simptome se manifesta doar sau preponderent in timpul somnului si care intrerup decurgerea normala a acestuia. Printre acestea se numara:
    • Sindromul picioarelor nelinistite
    • Sindromul miscarilor periodice in somn
    • Sindromul de apnee in somn
    • Tulburarile ritmului circadian

Tratament

Tratamentul insomniei in multe cazuri depinde de cauza acesteia, de aceea identificarea si tratarea problemei care a dus la aparitia insomniei de cele mai multe ori este suficienta pentru ca aceasta sa dispara. In afara de tratamentul etiopatogenetic al insomniei exista si alte optiuni terapeutice in insomnie care includ terapia cognitiv-comportamentala, tratamentul farmacologic, acupunctura, modificarile dietei sau activitatea fizica.

Terapia cognitiv-comportamentala este cea mai efectiva si mai utilizata metoda de tratament a insomniilor primare, cu toate ca se poate aplica si ca tratament adjuvant al insomniilor secundare. Componentele terapiei cognitiv-comportamentale includ:

  • Igiena somnului - corecteaza comportamentul sau factorii care nu sunt compatibili cu somnul: consumul de cafea inainte de somn, zgomotul, temperatura camerei neadecvata, privirea televizorului in pat etc)
  • Terapia cognitiva are ca scop corectarea conceptiilor gresite despre somn si reducerea gandurilor catastrofale si ingrijorarii legate de inabilitatea de a adormi.
  • Terapia relaxationala printr-o serie de metode isi propune sa reduca tensiunea musculara si sa creeze o stare de relaxare favorabila pentru initierea somnului.
  • Terapia bazata pe stimulus-control - este incercarea de a reasocia patul cu senzatia de somnolenta si necesitatea in somn si nu cu o stare de alerta. Regulile pentru aceasta metoda de tratament sunt:
    • Utilizati patul doar pentru somn sau activitate sexuala (nu cititi, nu priviti televizorul, nu mancati in pat)
    • Culcati-va in pat doar cand va este somn
    • Daca nu veti reusi sa adormiti in timp de 15-20 de minute, ridicati-va din pat si faceti ceva relaxant pana veti simti senzatia de somnolenta. Aceasta poate fi repetata de cate ori va fi nevoie.
    • Nu stati culcat in pat mai mult decat este necesar prin stabilirea unei ore fixe de ridicare din pat.
    • Abtineti-va de la somnul in timpul zilei.
  • Terapia de restrictie se bazeaza pe faptul ca petrecerea unui timp excesiv in pat frecvent duce la perpetuarea insomniei.

Tratamentul farmacologic al insomniei consta in utilizarea urmatoarelor preparate:

Hipnoticele benzodiazepinice (triazolam, temazepam, flurazepam, midazolam, nitrazepam). Eficacitatea acestor preparate in tratamentul insomniei se bazeaza pe actiunea asupra receptorului GABAA, in special a subunitatii alfa1. Dezavantajul acestor preparate este dezvoltarea tolerantei, dependentei si a sindromului de sistare a benzodiazepinelor la intreruperea tratamentului.

Hipnoticele nebenzodiazepinice sunt o clasa noua de hipnotice care ca si benzodiazepinele actioneaza asupra receptorului GABAA. Dintre aceste preparate fac parte zolpidem, zaleplon, zopiclon si eszopiclon. Sunt utilizate in tratamentul de scurta durata a insomniilor de intensitate usoara/moderata. Provoaca dependenta si toleranta insa intr-o masura mai mica decat benzodiazepinele.

La utilizarea hipnoticelor se recomanda respectarea urmatoarelor reguli si precautii:

  • Tratamentul trebuie de initiat cu o doza mica si mentinut cu o doza minimal efectiva
  • Nu este recomandata utilizarea zilnica. Pacientul trebuie incurajat de a le utiliza doar in situatiile strict necesare
  • Se va evita utilizarea pentru mai mult de 2-4 saptamani
  • Se va prefera un hipnotic fara efecte reziduale matinale (zolpidem, zaleplon)
  • Daca problema este mentinerea somnului este preferabil un hipnotic cu o rata scazuta de eliminare (temazepam, flurazepam, estazolam)
  • Daca pacientul este depresat se va prefera un antidepresant cu proprietati sedative (amitriptilina, mirtazapina)
  • Se va interzice strict consumarea alcoolului in timpul tratamentului cu hipnotice
  • Benzodiazepinele se vor interzice la pacientii cu apnee in somn cunoscuta sau probabila
  • La pacientii in varsta dozele vor fi scazute la jumatate

Dintre alte optiuni farmacologice fac parte:

  • Agonistii receptorilor de melatonina (ramelteon)
  • Antidepresantele cu actiune sedativa (amitriptilina, nortriptilina, doxazepina, mirtazapina)
  • Antihistaminicele (difenhidramina, hidroxizina, doxilamina)
  • Melatonina
  • Extracte din plante (extract de valeriana, romanita, sunatoare)

Apreciaza articolul
Distribuie

Comentarii

Toate materialele publicate pe site-ul Actinmed au un caracter didactic si nu inlocuiesc decizia profesionistilor in domeniul sanatatii. In caz daca observati simptome descrise in articolele publicate pe site va rugam sa va adresati medicului.
Contacte Harta site
© Actinmed 2016-2018, All rights reserved