Asterixis

  53        

Asterixis (flapping-tremor) este un semn clinic care indica abolirea posturala intermitenta manifestata printr-un tremor bilateral al mainii asemanator batailor de aripi. Asterixis este observat in encefalopatia de origine hepatica sau, uneori, renala. Tremorul, in afara de articulatia mainii mai poate afecta muschii limbii, piciorului cat si oricare muschi scheletal. Asterixisul este bilateral, si cu exceptia musculaturii faciale, este asincron pe ambele parti ale corpului. R.D. Adams si J.M. Foley pentru prima data au descris tremorul sub forma de asterixis in 1949 la un pacient cu insuficienta hepatica si encefalopatie.

Cauze

Mecanismul exact prin care este produs asterixisul este necunoscut. Teoria care prevaleaza la moment sustine ca tremorul este cauzat de intreruperea circuitelor posturale in formatiunea reticulara rostrala si de dereglarea proprioceptiei articulare. Asterixis este uneori numit "clonus negativ". In esenta, pacientul incearca sa-si mentina postura in timp ce aceasta in mod repetat esueaza.

Asterixis poate fi un semn al encefalopatiei hepatice, in care actiunea toxica cerebrala este cauzata de amoniac si produsele de degradare proteica de la nivelul intestinului care in mod normal sunt neutralizate la nivelul ficatului. Cel mai frecvent asterixisul este observat la pacientii obnubilati sau in coma. Uneori, acest tremor poate fi prezent si la pacientii cu insuficienta renala si azotemie. Maladia Wilson (encefalopatia hepato-lenticulara) deasemenea se poate manifesta prin asterixis.

Tulburarile electrolitice cunoscute a produce asterixis sunt hipokaliemia si hipomagneziemia la fel ca si hipoglicemia. Intoxicatiile cu barbiturice, fenitoina, primidiona si alcool sunt o alta cauza a asterixisului.

Asterixisul bilateral este observat in afectarea difuza cerebrala asa ca in encefalopatia hepatica, in timp ce asterixisul unilateral este cauzat de o leziune focala a genunchiului sau bratului anterior al capsulei interne sau a hipotalamusului ventro-lateral. Leziunile mezencefalice, parietale si a cortexului frontal medial deasemenea pot cauza asterixis.

Testarea asterixisului

Pentru a evidentia asterixisul rugam pacientul sa extinda bratele inainte, sa rasfire degetele si sa flecteze dorsal palma, dupa care observam aparitia unor sacade repetate cu o frecventa de 3-5 Hz, manifestate prin caderea repetata a mainii si redresarea rapida la pozitia initiala.

Distribuie