/
Contacte Harta site
© 2016-2017, All rights reserved
Toate articolele » Toxoplasmoza congenitala

Toxoplasmoza congenitala

           

Toxoplasmoza congenitala este provocata de un protozoar de forma semilunara, numit Toxoplasma gondii. Prin frecventa si severitatea efectelor, toxoplasmoza este o problema majora de sanatate publica, atat in tarile dezvoltate, cat si in cele subdezvoltate. Rezervorul major al infectiei este pisica. Infectarea poate avea loc prin contact direct, in urma ingestiei legumelor si fructelor infestate sau a carnii insuficient preparate termic. Infectia mamei este in 85% cazuri inaparenta, sau se poate manifesta prin subfebrilitate si adenopatii. Parazitul este transmis transplacentar. Riscul de contaminare este de 20% in cursul trimestrelor I si II si 65% in cursul trimestrului III. Cel mai grav tablou clinic al toxoplasmozei congenitale se produce in caz de infectare in luna a 2-a si a 5-a de gestatie.

Anatomie patologica

In toxoplasmoza congenitala in creier apar apar micronecroze cu focare de ramolisment sur, depozitarea sarurilor de calciu, ependimita granulara, ce va provoca stenoza apeductului Sylvius cu hidrocefalie, arii granulomatoase corticale si meningiene. Se afecteaza deasemenea retina si corpul ciliar, apare inflamatie, necroza; in perioada cronica: atrofie secundara a nervului optic.

Semne si simptome

Toxoplasmoza congenitala realizeaza tablouri clinice diferite in functie de momentul infectiei. Se descriu trei forme:
  1. Forma neonatala severa se caracterizeaza prin afectare sistemica cu tablou clinic de septicemie neonatala cu hepatosplenomegalie, febra, purpura. Afectarea sistemului nervos central se manifesta prin hidrocefalie progresiva, simptome neurologice diverse, epilepsie rebela, retard neuro-psihic. La fundul de ochi corioretinita pigmentara. Radiografia craniului demonstreaza calcifieri craniene diseminate si periventriculare. n LCR proteinorahie si limfocitoza.
  2. Forma sugarului debuteaza in primele luni de viata si este mai putin severa. Simptomul de baza este corioretinita. Pe parcurs se pot asocia alte simptome neurologice diverse, retard in dezvoltarea neuro-psihica, microcefalie. Sunt prezente calcifierile intracraniene si modificarile mentionate in LCR.
  3. Infectia subclinica este cea mai frecventa forma de toxoplasmoza congenitala. Apare in contaminarea tardiva. Poate fi asimptomatica sau se poate manifesta prin corioretinita si surditate cu debut tardiv pana in perioada adolescentei.
n concluzie, triada caracteristica, specifica toxoplasmozei, este: hidrocefalia, corioretinita si calcifierile cerebrale la radiografie.

Diagnosticul de toxoplasmoza congenitala este stabilit in baza reactiilor serologice cu depistarea anticorpilor specifici IgM si IgG. Trebuie de luat in consideratie, ca anticorpii materni transmisi la copil pot persista pana la 6 luni.

Tratamentul toxoplasmozei congenitale

Tratamentul trebuie insitituit cat mai precoce posibil si trebuie sa dureze cel putin 1 an de zile; se aplica chiar si in formele subclinice de toxoplasmoza pentru a evita progresarea si agravarea leziunilor SNC, orbirea sau surditatea in primii ani de viata.

n caz de infectie materna primara, depistata prin determinari serologice sistematice se aplica tratament cu Spiramicina.

Tratamentul copilului bolnav include Pirimetamina 0,5-1 mg/kg/zi si Sulfadiazina 50 mg/kg/zi, cure de 1-2 luni, alternand cu Spiramicina 1-2 luni, 3-4 cure timp de 1 ani de zile. Se asociaza acid folic pentru prevenirea depresiei medulare. Este indicata corticoterapia pentru reducerea procesului inflamator productiv, a riscului coroiditei secundare si limitarea leziunilor cerebrale.

Nomenclatura


A fost util articolul?


Comentarii 0

Adauga un comentariu


Toate materialele publicate pe site-ul Actinmed au un caracter didactic si nu inlocuiesc decizia profesionistilor in domeniul sanatatii. In caz daca observati simptome descrise in articolele publicate pe site va rugam sa va adresati medicului.