Scleroza laterala amiotrofica, SLA

           

Definitie - Scleroza laterala amiotrofica (SLA, maladia Lou Gehrig, maladia Charcot) este o maladie caracterizata prin pierderea progresiva a fortei musculare asociata cu modificarile tonusului muscular, atrofie musculara si tulburari comportamentale. Scleroza laterala amiotrofica face parte din grupul maladiilor neuronului motor, ?n care se mai includ atrofia musculara progresiva (AMP), scleroza laterala primara (SLP) si paralizia bulbara progresiva (PBP). SLA este datorata mutatiilor ?n gena Cu/Zn superoxid dismutaza 1 (SOD 1). SLA a fost descrisa pentru prima data de catre neurologul francez Jean-Martin Charcot ?n 1869, fapt pentru care ?n Franta este cunoscuta ca maladia Charcot.

Cuprins

  • Etiopatogenie
  • Formele SLA
  • Simptome
  • Diagnostic
  • Tratament

Etiopatogenia SLA

Mecanismul de dezvoltare a SLA p?na astazi ?nca este putin elucidat. Se cunosc forme sporadice si familiale ale SLA. Formele familiale ale SLA se considera a fi datorate unui sir de mutatii ?n gena Cu/Zn superoxid dismutaza 1 (SOD 1). Se cunosc mai mult de 100 de mutatii ale SOD 1 implicate ?n patogenia SLA. Totusi mutatiile genei SOD 1 sunt depistate doar ?n circa 20% din cazurile de SLA familiala. ?n 2006 a fost identificata o alta mutatie implicata ?n aprox. 90% din cazurile de SLA sporadica - mutatia ?n gena TDP-43 (TAR DNA-binding protein-43). ?n 2009, mutatiile unei alte gene, FUS/TLS, o proteina care participa ?n procesarea ARN, s-au dovedit a fi responsabile pentru o forma autosomala dominanta a SLA.

Pierderea neuronilor motori ?n SLA este datorata abolirii mecanismelor de protectie contra stresului oxidativ, protectie ?n care este implicata SOD 1. Ca rezultat, radicalii liberi acumulati ?n corpul neuronal vor cauza lezarea si moartea acestuia. Totusi, dat fiind ca mutatiile genei SOD 1 nu sunt obligatorii pentru dezvoltarea SLA, mecanismele patogenetice exacte ale SLA ram?n ?nca a fi elucidate.

Formele SLA

?n SLA are loc afectarea neuronilor motori, at?t centrali c?t si periferici. Slabiciunea musculara progresiva, caracteristica de baza a SLA, este datorata lezarii motoneuronului periferic ?n timp ce spasticitatea este manifestarea lezarii neuronului motor central. Lezarea neuronilor din aria precentrala va fi responsabila pentru dezvoltarea tulburarilor de comportament ?n SLA. ?n dependenta de tipul neuronilor lezati si de simptomele pe care acestea le provoaca au fost distinse mai multe forme ale SLA.

Scleroza laterala amiotrofica clasica este termenul rezervat pentru cazurile ?n care se afecteaza at?t motoneuronul central c?t si cel periferic.

Daca se afecteaza doar motoneuronul periferic maladia se va numi atrofia musculara progresiva (AMP).

?n caz de afectare doar a neuronului motor central asa o forma va fi numita scleroza laterala primara (SLP). Evolutia SLP se deosebeste de cea a SLA, av?nd o durata de decenii.

Rareori maladia se limiteaza doar la musculatura bulbara si ?n acest caz se numeste paralizie bulbara progresiva (PBP). Cei mai multi din pacientii care se prezinta doar cu semne de afectare a musculaturii bulbare ulterior vor evolua ?n forma clasica a SLA.

Simptomele SLA

Substratul morfologic al SLA, pierderea neuronilor motori centrali si periferici, va determina specificul tabloului clinic al maladiei care este dominat de simptomele motorii. ?ntr-un numar mai mic de cazuri, afectarea neuronilor din regiunea prefrontala va cauza dezvoltarea tulburarilor de comportament si cognitive, care ?n cazurile complete vor ?ndeplini criteriile de diagnostic al dementei fronto-temporale. Mai jos sunt prezentate simptomele SLA. Nu toate aceste simptome sunt prezente la toti pacientii.
  • Disfunctia neuronului motor central
    • Spasticitate (rigiditate)
    • Exagerarea reflexelor tendinoase (sindrom piramidal)
    • Prezenta reflexelor patologice (Babinski, Rossolimo s.a.)
    • Pierderea dexteritatii (?mpiedicari frecvente, caderi ?n ciuda pastrarii fortei musculare)
  • Disfunctia neuronului motor periferic
    • Scaderea fortei musculare sau fatigabilitatea crescuta
    • Fasciculatiile musculare
    • Atrofia musculara
    • Tulburari ale respiratiei
  • Afectarea neuronului motor central si periferic
    • Scaderea fortei musculare (slabiciunea musculara clasica din SLA ca regula este datorata disfunctiei neuronului motor periferic)
    • Crampele musculare
    • Dificultati de vorbire si de deglutitie
    • Instabilitatea
  • Simptome afective
    • R?s sau pl?ns involuntar
    • Depresie
  • Tulburari cognitive
Evolutia SLA clasice este rapida, decesul survenind ca regula dupa 3 ani de la aparitia primelor simptome. Cauza decesul ?n majoritatea cazurilor este insuficienta respiratorie. Evolutia formelor incomplete ale SLA (SLP, AMP, PBP) poate fi mai lunga, masur?ndu-se uneori ?n decade.

Diagnosticul SLA

Pentru a facilita diagnosticul sclerozei laterale amiotrofice, World Federation of Neurology (WFN) a elaborat un algoritm de diagnostic care ia ?n consideratie manifestarile clinice si ?n anumite cazuri, cele electrofiziologice, pentru a cuantifica gradul de afectare a fiecarui pacient.

Pentru diagnosticul SLA clasice, criteriile WFN necesita prezenta tuturor celor trei aspecte mentionate mai jos:

  • Evidenta afectarii neuronului motor central
  • Evidenta afectarii neuronului motor periferic
  • Evidenta progresiei ?n timp (at?t ?n regiunea ?n care a debutat c?t si spre alte regiuni anatomice)
?n scopul aplicarii criteriilor WFN, au fost recunoscute 4 nivele anatomice de afectare:
  • Bulbar - musculatura faciala, orala si laringiana
  • Cervical - muschii occipitali, cervicali, umerii, membrele superioare si portiunea superioara a spatelui
  • Toracic - muschii toracali si abdominali si portiunea medie a spatelui.
  • Lumbosacral - muschii regiunii inferioare a spatelui, perineali si ai membrelor inferioare
Respectiv, pentru calificarea starii pacientului se utilizeaza urmatorii termeni:
  • SLA posibila - implicarea neuronului motor central si periferic la un singur nivel
  • SLA probabila confirmata de laborator - afectarea neuronului motor central la un singur nivel si evidente electrofiziologice ale afectarii neuronului motor periferic ?n mai mult de un membru.
  • SLA probabila - afectarea motoneuronului central si periferic la 2 nivele
  • SLA certa - implicarea motoneuronilor central si periferic la 3 si mai multe nivele
Pacientii cu istoric de SLA familiala se considera a avea SLA certa la prima aparitie a semnelor de afectare a neuronului motor, ?n lipsa unei alte explicatii a acestei disfunctii.

Tratament

Unicul preparat aprobat pentru tratamentul SLA este riluzol, un inhibitor al glutamatului, care s-a dovedit a ?ncetini evolutia bolii la unii pacienti. Alte preparate ?ncercate ?n acest scop, printre care vitamina E si alte antioxidante nu au dat efecte concludente. ?n ultimii ani, transplantul de celule stem a fost propus ca o metoda de substituire a populatiei neuronale, ?nsa aspectele bioetice si legale contribuie la ?nt?rzierea evaluarii acestei metode.

Nomenclatura


A fost util articolul?


Comentarii 0

Adauga un comentariu


Toate materialele publicate pe site-ul Actinmed au un caracter didactic si nu inlocuiesc decizia profesionistilor in domeniul sanatatii. In caz daca observati simptome descrise in articolele publicate pe site va rugam sa va adresati medicului.
Contacte Harta site
© 2016-2017, All rights reserved
Urmareste-ne pe Facebook!