Prurit

           

Pruritul (mancarimea) este un simptom frecvent al bolilor de piele dar si a maladiilor sistemice, neurologice si psihiatrice. Pruritul este resimtit ca o senzatie neplacuta la nivelul pielii, si in majoritatea cazurilor duce la actiuni de grataj (scarpinare).

Mecanismul pruritului

Senzatia de prurit este generata la nivelul terminatiilor nervoase din epidermis si este transmisa in creier prin intermediul fibrelor nervoase amielinice de tip C sensibile la histamina.

Fibrele non-histaminice la fel pot fi implicate in transmiterea senzatiei de prurit, ceea ce explica ineficienta preparatelor antihistaminice in anumite forme de prurit.

Impulsul nervos generat este transmis pana la nivelul talamusului de unde este propagat in diferite zone corticale implicate in functiile motorii, senzitive si emotii. Aceasta poate explica natura complexa si multidimenzionala a puritului pe plan psihologic si somatic.

Gratajul (scarpinarea) aleviaza senzatia de prurit prin mai multe mecanisme:

  • stimularea circuitelor locale inhibitorii in maduva spinarii si creier.
  • stimularea receptorilor durerosi, carea inhiba senzatia de mancarime.
  • eliberarea endorfinelor

Clasificarea pruritului

  • Pruritul acut - este mancarimea care dureaza nu mai mult de 6 saptamani.
  • Pruritul cronic - este pruritul care dureaza mai mult de 6 saptamani.

O alta abordare propune divizarea cazurilor de prurit in cele cu diagnostic stabilit si in cele in care diagnosticul care se afla la baza pruritului nu se cunoaste.

Pruritul in cazul in care nu se cunoaste diagnosticul este divizat in 3 grupuri:

  • Grupul I - Prurit aparut pe pielea afectata (inflamata)
  • Grupul II - Pruritul aparut pe pielea intacta (neinflamata)
  • Grupul III - Pruritul care se prezinta cu leziuni severe secundare gratajului pielii.

Pruritul in cazul care diagnosticul se cunoaste in divizat in urmatoarele categorii:

  • Dermatologic - Prurit aparut ca rezultat al unei maladii dermatologice:
  • Sistemic - Pruritul aparut ca rezultat al unei maladii a altor organe:
  • Neurologic - Pruritul legat de maladiile sistemului nervos periferic sau central. De ex:
  • Psihogenic - Pruritul la pacientii cu maladii psihiatrice:
  • Combinat - Pruritul atribuit mai multor cauze.

Cauzele pruritului

  • Maladiile dermatologice
    • Xeroza cutanata (pieleaza uscata)
    • Dermatica atopica
    • Dermatita de contact
    • Urticaria
    • Dermatofitozele (micozele cutanate)
    • Lichenul simplu cronic
    • Psoriazis
    • Scabia
    • Pediculoza corporala si pubiana
    • Alergiile
  • Maladiile sistemice
    • Insuficienta renala
    • Colestaza
    • Cancerul
      • Limfomul Hodgkin
      • Policitemia vera
      • Micozis fungoid
      • Cancerul gastric
    • Maladiile tiroidiene (tireotoxicozele)
    • Diabetul zaharat
    • Infectia HIV SIDA
    • Maladiile tesutului conjunctiv
      • Dermatomiozita
      • Sclerodermia
    • Medicamentele
      • Retinoizii
      • Doxiciclina
      • Opioizii
      • Madicamentele antineoplastice (Inhibitorii factorului de crestere epidermial, Inhibitorii tirozinkinazei, Inhibitorii BRAF, Inhibitorii MEK)
  • Maladiile neurologice
    • Pruritul brahioradial (rezultatul comprimarii radiculelor spinale C5-C8)
    • Notalgia parestetica (rezultatul comprimarii radiculelor T2-T6)
    • Nevralgia postherpetica
    • Scleroza multipla
    • Altele (Accidente vasculare, sindromul trofic trigeminal, maladia Creutzfeldt-Jakob)
  • Pruritul psihogenic
    • Excoriatiile psihogenice - dereglare in care persoanele isi scarpina in mod excesiv tegumentele intacte.
    • Parazitozele deluzionale - convingerea falsa ca pacientul sufera de o maladie parazitara.
  • Alte asociatii
    • Varsta inaintata - Pielea uscata este probabil cauza cea mai frecventa a pruritului idiopatic la persoanele inaintate in varsta, uneori numit prurit senil.
    • Arsurile si cicatricile frecvent sunt asociate cu prurit.

Diagnosticul pruritului

Punctul cheie in diagnosticarea pruritului este determinarea prezentei sau absentei leziunilor cutante primare (leziuni care nu sunt determinate de grataj). Prezenta leziunilor cutanate sugereaza o maladie dermatologica la baza aparitiei pruritului. Dace tegumentele nu prezinta leziuni pruritul cel mai probabil are o cauza sistemica, neurologica sau psihologica.

Pruritul cu leziuni tegumentare primare

Evaluarea pacientilor cu prurit si leziuni tegumentare implica in mare parte determinarea patologiei dermatologice aflate la baza. Uneori pentru stabilirea diagnosticului va fi necasara chiar si biopsia tegumentelor.

Prurit generalizat fara leziuni tegumentare

Se va incerca detectarea unei maladii sistemice. Pentru aceasta va fi important de clarifica urmatoarele aspecte ale anamnezei:

  • Istoric de maladii tiroidiene, hepatice, renale, infectie HIV sau cancer.
  • Prezenta altor simptome (febra, pierderea in greutate, transpiratii nocturne)
  • Medicamente primite
  • Istoricul calatoriilor
  • Maladii psihiatrice in anamneza
  • Pruritul la alti membri ai familiei (sugereaza scabia fara leziuni tegumentare evidente)

Semnele observate la examinarea generale care pot indrepta spre un diagnostic de maladie sistemica sunt:

  • Paloare conjunctivala
  • Marirea in volum a glandei tiroide
  • Splenomegalie
  • Stigme a patologiei hepatice (icter, selute vasculare, ascita)
  • Cresterea in volum a ganglionilor limfatici

Daca datele enumerate mai sus nu vor permite stabilirea unui diagnostic definitiv se va incerva un tratament antipruritic conventional, si doar la esecul terapiei se vor indica analize de laborator pentru obtinerea datelor suplimentare in vederea identificarea unei maladii sistemice. Analizele de laborator necesare sunt:

  • Analiza generala a sangelui - evidente de malignizare, maladii mieloproliferative sau deficienta de fier.
  • Bilirubina serica, transaminaze si fosfataza alcalina - evidente de maladie hepatica.
  • TSH - evidente de patologie tiroidiana
  • Creatinina - maladii renale
  • Radiografia toracala - evidente de adenopatie
  • Testul la HIV - la pacientii cu factori de risc pentru infectia HIV.

Prurit localizat fara leziuni tegumentare

Acest tip de prurit sugereaza o posibila neuropatie sau dereglare psihiatrica la baza pruritului.

Tratamentul pruritului

Tratamentul pruritului este atat farmacologic cat si nefarmacologic. Pruritul localizat poate beneficia de pe urma tratamentului topic, iar preparatele sistemice vor fi utilizate in special pentru pruritul generalizat.

Metodele nonfarmacologice de tratament al pruritului

  • Hidratarea pielii - pielea uscata poate cauza sau exacerba pruritul, deaceea pacientilor cu prurit li se recomanda utilizarea produselor cosmetice care vor preveni uscarea pielii (sapunuri sau geluri cu efect de hidratare, creme hidratante s.a.).
  • Mediu racoros - pruritul poate fi mai accentuat in medii calduroase, astfel ca imbracarea hainelor lejere si utilizarea lotiunilor cu pana la 4% de mentol pot alina pruritul.
  • Evitarea iritantilor pielii (imbracaminte din lana, produse chimice casnice)
  • Reducerea stresului
  • Masuri fizice - acoperirea partilor corpului afectate de prurit, mentinerea unghiilor scurte, poate preveni exacerbarea leziunilor tegumentare de pe urma gratajului.

Metode farmacologice locale

  • Corticosteroizi topici si intralezionali - sunt indicati in tratamentul leziunilor inflamatorii tegumentare asociate cu prurit. Corticosteroizii nu sunt indicati la pacientii cu prurit fara leziuni ale pielii.
  • Capsaicina local - Capsaicina este preparat natural utilizat pentru tratamentul durerii cronice. Capsaicina este mai efectiva in tratamentul pruritului de natura neuropatica.
  • Infibitorii calcineurinei, cum ar fi tacrolimus si pimecrolimus sub forma de gel sau crema, este recomandat pentru pruritul din dermatita atopica.
  • Anestezicele topice - lidocaina 2,5%.
  • Antihistaminicele topice - doxepinul a fost utilizat pentru pruritul din dermatita atopica.

Metodele sistemice de tratament

  • Antihistaminicele orale - acestea sunt preperatele de prima linie in tratamentul pruritului generalizat. Antihistaminele de prima generatie pot fi avantajoase la pacientii cu prurit cu exacerbare nocturna, dat fiind efectul somnifer al acestora.
  • Antagonistii receptorilor opioizi - naltrexona, naloxona s-a dovedit a fi efectiva in cadrul studiilor in tratamentul pruritului determinat de colestaza, urticaria cronica, dermatita atrofica si de pe urma administrarii epidurale a morfinei.
  • Antidepresantele - efective in tratamentul pruritului sunt inhibitorii selectivi ai recaptarii norepinefrinei si inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei.
  • Antiepilepticele - gabapentina si pregabalina pot fi efective in tratamentul pruritului neuropat.

Fototerapia

Fototerapia cu radiatie ultravioleta este o optiune nonfarmacologica in tratamentul pruritului din prurigo nodularis, uremie, policitemia vera, excoriatii psihogene.

Nomenclatura


A fost util articolul?


Comentarii 0

Adauga un comentariu


Toate materialele publicate pe site-ul Actinmed au un caracter didactic si nu inlocuiesc decizia profesionistilor in domeniul sanatatii. In caz daca observati simptome descrise in articolele publicate pe site va rugam sa va adresati medicului.
Contacte Harta site
© 2016-2017, All rights reserved
Urmareste-ne pe Facebook!