/
Contacte Harta site
© 2016-2017, All rights reserved
Toate articolele » Sindromul detresei respiratorii a adultului (SDRA)

Sindromul detresei respiratorii a adultului (SDRA)

           

Definitie

Este o forma particulara a edemului pulmonar acut, asociat cu unele elemente inflamatorii, ca urmare a cresterii permeabilitatii membranei alveolocapilare, n care nsa presiunea capilara este normala.

Sinonime: plamn de soc, sindrom de distress respirator a adultului, insuficienta respiratorie acuta a adultului, insuficienta respiratorie posttraumatica, etc.

Generalitati

  • Incidenta: 150000 cazuri/an n SUA.
  • Vrsta predominanta: toate vrstele.
  • Sexul predominant: barbati = femei.

Etiologie

Cauzele si conditiile n care poate aparea sindromul de distress a adultului sunt:

  • diverse forme de soc (traumatic, cardiogen, bacteriemic, combustional, hemoragic, anafilactic) cu dereglari considerabile ale microcirculatiei;
  • septicemie necomplicata cu soc;
  • infectii pulmonare difuze (virale, bacteriene, fungice, cu Pneumocystis etc.);
  • trauma severa nchisa a cutiei toracice;
  • supradozare de medicamente (narcotice, barbiturice, salicilati etc.);
  • inhalare de substante toxice si iritante (clor, bioxid de azot, fum, ozon, oxigen n concentratii mari etc.);
  • sindromul de coagulare intravasculara diseminata;
  • hemotransfuzie masiva;
  • circulatie sangvina extracorporala;
  • aspiratie (de continut gastric, de apa etc.);
  • pancreatita acuta;
  • embolie grasoasa pulmonara;
  • alte cauze: uremie, eclampsie, pneumonie actinica, reanimare cardiopulmonara, stare dupa by-pass cardiopulmonar etc.

Factori favorizanti si predispozanti:

  • Septicemie
  • trauma a cutiei toracice
  • Aspiratie
  • Inhalare de substante toxice si iritante
  • Pneumonii difuze
  • Hemotransfuzii repetate sau masive

Patogenie

Cresterea permeabilitatii membranei alveolocapilare se produce fie direct, fie indirect, prin activarea si agregarea elementelor figurate ale sngelui n capilarele pulmonare, eliberarea unor mediatori ai inflamatiei, enzime proteolitice, care lezeaza membrana alveolocapilara. Se caracterizeaza prin insuficienta respiratorie progresiva, secundara obliterarii capilarelor pulmonare, suntului arteriovenos, edemului interstitial al tesutului pulmonar, microatelectaziilor si hemoragiilor, cresterii rigiditatii pulmonare.

Tablou clinic

Primele manifestari clinice apar de regula peste 12-48 ore dupa actiunea factorilor ce produc SDRA:

  • pacientul este agitat;
  • dispnee progresiva (tahipnee), ce nu se corijeaza prin oxigenoterapie;
  • respiratie dificila cu antrenarea muschilor respiratorii accesorii si tirajul spatiilor intercostale la inspir;
  • tahicardie;
  • cianoza;
  • transpiratii;
  • raluri umede pe ambii cmpi pulmonari, n unele cazuri raluri crepitante abundente n zonele inferioare ale plamnilor.

Evolutie

SDRA evolueaza n 4 faze:

  • Faza 1: simptomatologia cauzei SDRA + tahipnee, tahicardie, absenta semnelor fizice la examenul plamnilor si a modificarilor radiologice, alcaloza respiratorie.
  • Faza 2 (latenta; dureaza 6-48 ore): hiperventilatie, hipocapnie, respiratie dificila cu antrenarea muschilor respiratorii accesorii si tirajul spatiilor intercostale la inspir, marirea gradientului alveolo-arterial al oxigenului.
  • Faza 3: insuficienta respiratorie acuta, tahipnee, micsorarea compliantei pulmonare, radiologic infiltrate difuze, raluri umede diseminate.
  • Faza 4: schimbari severe, hipoxemie severa rezistenta la tratament, sunt intrapulmonar marit, hipercapnie, acidoza respiratorie si metabolica.

Uzual n SDRA se dezvolta si o pneumonie secundara.

Daca boala se prelungeste peste 10 zile, la modificarile acute adesea se pot adauga o fibroza pulmonara accentuata si emfizem pulmonar semnificativ. nsa, multi pacienti se recupereaza complet.

n cazurile cele mai grave, hipoxemia si hipercapnia progresive duc timp de cteva ore la instalarea acidozei metabolice, la ineficienta tratamentului si decesul bolnavului.

Diagnostic

Se efectueaza n baza tabloului clinic (debut cu tahipnee progresiva inexlicabila si rapid progresiva, cu cianoza refractara la oxigenoterapie) si examenelor paraclinice.

Examene paraclinice

  • Radiologic: accentuarea desenului pulmonar; opacitati multiple n focare mici initial n sectoarele inferioare; atelectazii segmentare predominant bazale; frecvent semne de pneumonie secundara;
  • Gazometrie si balanta acido-bazica: hipoxemie (PaO2 < 50 mm Hg refractara la oxigenoterapie n cazurile grave), hipocapnie la debut, n stadiile avansate hipercapnie, alcaloza respiratorie urmata apoi de acidoza respiratorie si metabolica (n cazurile cele mai grave);
  • Cateterism cardiac drept: presiune normala n capilarele pulmonare.

Diagnostic diferential

  • Edem pulmonar acut cardiogen.
  • Unele pneumonii (de exemplu cu Pneumocystis carinii)

Tratament

Nu exista un tratament specific efectiv, el fiind n mare masura de caracter simptomatic. Tratamentul este cu att mai eficient, cu ct sindromul este recunoscut si abordat mai precoce.

Regim igieno-dietetic: repaus la pat. Evitarea hidrocarbonatelor si limitarea consumului sarii de bucatarie.

Tratament medicamentos si nemedicamentos

  • oxigenoterapie prin sonda nazala la PaO2 < 60 mm Hg, nensotita de cresterea PaCO2. Daca PaO2 nu este corectata prin administrarea de oxigen si daca, la hipoxemie, se asociaza hipercapnie, este necesara ventilatia mecanica cu presiune teleexpiratorie pozitiva;
  • Bicarbonat de sodiu (se perfuzeaza n caz de acidoza);
  • corticosteroizi (Prednizolon, 120-180 mg/24 ore i.v.);
  • Heparina, 20-30 mii U/24 ore i.v.;
  • Reopoliglucin, perfuzii i.v.;
  • Aminofilina 10 ml solutie 2,4 % i.v., la intervale de 12 ore;
  • antihistaminice (blocante ale receptorilor H1 si H 2), i.m., n doze uzuale;
  • diuretice n cazurile cu hipevolemie (Furosemid, 40 mg/24 ore);
  • Dipiridamol, 2 ml solutie de 0,5 %, i.v., la 8 ore;
  • Acid ascorbic, 5 ml solutie de 5 %, i.v., la intervale de 12 ore;
  • antibiotice (pentru profilaxia sau tratamentul pneumoniei secundare; sepsisul poate fi cte o data cauza sau complicatie se vor administra antibiotice cu spectru larg);
  • tonicardiace (Dobutamina 2,5-10 μg/kg/min);
  • sanatie minutioasa a traheii si a bronhiilor;
  • tratamentul maladiei de baza ce a cauzat sindromul de distress respirator a adultului.

Pronostic

n formale severe mortalitatea = 50 %.

Complicatii posibile

  • Deces
  • Sindrom de disfunctie multiorganica
  • Afectiuni bronhopulmonare cronice
  • Intoxicatie cu oxigen
  • Barotraume
  • Suprainfectii
  • Sindrom de coagulare intravenoasa diseminata
  • Pneumomediastin, pneumotorax (complicatii ale ventilatiei asistate sau ale cateterizarii venoase centrale)
  • Tromboembolism pulmonar
  • Fibroza pulmonara

Profilaxie

  • Preparate ce amelioreaza calitatile reologice ale sngelui (reopoliglucin, heparina etc.)

 

Nomenclatura


A fost util articolul?


Comentarii 0

Adauga un comentariu


Toate materialele publicate pe site-ul Actinmed au un caracter didactic si nu inlocuiesc decizia profesionistilor in domeniul sanatatii. In caz daca observati simptome descrise in articolele publicate pe site va rugam sa va adresati medicului.