Migrena

           

Simptomele migrenei Ce provoaca atacurile de migrena? Cum este diagnosticata migrena? Cum este tratata migrena? Igiena cefaleei

Migrena este o durere de cap frecvent intalnita care se poate insoti de greata, voma sau sensibilitate la lumina sau zgomot. Migrena face parte din problemele frecvente de sanatate.

Simptomele migrenei

Cefaleea - Cefaleea din migrena ca regula are un debut lent si se intensifica in timp de cateva minute pana la 1 sau mai multe ore si scade treptat la sfarsitul atacului. De obicei cefaleea din migrena are un caracte surd, profund si persistent atunci cand este de intesitate usoara-moderata; si devine lancinanta sau pulsatila atunci cand intensitatea acesteia creste pana la severa.

Cefaleea din migrena este agravata de lumina, stranut, incordare, miscare constanta, miscarile bruste ale capului sau activitatea fizica. Multe persoane care sufera de migrena, in timpul atacului cauta sa se culce intr-o camera intunecata si linistita. La 60-70% din persoane cefaleea survine pe o singura parte a capului. La adulti, cefaleea migrenoasa ca regula dureaza cateva ore, putand dura in general de la 4 la 72 de ore.

Alte simptome - Cefaleea migrenoasa frecvent este asociata cu greata si voma, la fel si cu sensibilitate la lumina sau zgomot. Intre 10 si 20 procente dintre persoanele cu migrena mai acuza congestie nazala si rinoree, sau hiperlacrimatie.

Simptomele unui atac de migrena pot fi severe si alarmante, insa in cele mai dese cazuri dupa terminarea atacului nu raman careva efecte reziduale.

Aura - Aproximativ 20 % din oamenii care sufera de migrena manifesta simptome inainte ca durerea de cap sa inceapa. Aceste simptome se numesc aura. Aura poate include scantei sau fulgere, zigzaguri in fata ochilor, scaderea vederii, hipoestezie sau parestezii in membre, buze, limba, sau pe fata. Este posibila asocierea a doua sau mai multe din simptomele enumerate.

Aura mai poate cuprinde se alte simturi si poate ocazional cauza slabiciune musculara temporara sau tulburari de vorbire. Aceste simptome in mod special pot fi infricosatoare, dat fiind ca ridica in primul rand suspiciuni pentru un accident vascular cerebral.

Simptomele aurei in mod tipic dureaza de la 5 la 20 de minute si foarte rar mai mult de 1 ora. Cefaleea ca regula debuteaza la scurt timp dupa ce aura s-a finisat.

Ce provoaca atacurile de migrena?

Migrena este cauzata de o activitate anormala in scoarta creierului, care poate fi declansata de o serie de factori. Atacul de migrena debuteaza in creier si provoaca o tulburare a transmiterii nervoase, circulatiei cerebrale si a functionarii nervilor periferici in special a celor cranieni.

Migrena poate fi provocata de stres, anxietate, perioada menstruala, pastile contraceptive, efort fizic, oboseala, deprivare de somn, foame, trauma cerebrala, si anumite mancaruri sau bauturi care contin asa substante ca nitriti, glutamat, aspartat, tiramina.

Migrena tinde a debuta intre 10 si 45 de ani. Uneori debutul poate fi la varste mai inaintate.

  • Migrena se intalneste mai frecvent la femei decat la barbati.
  • Migrena se poate intalni mai frecvent la rudele pacientilor cu migrena, are un caracter ereditar.
  • La unele femei, atacurile de migrena se pot rari in timpul sarcinii

Anumite medicamente deasemenea pot provoca atacurile de migrena, inclusiv nitroglicerina (utilizata in tratamentul anginei pectorale), estrogenii, hidralazina, parfumuri si solventi organici cu un miros puternic.

Agenda cefaleei - Persoanele care sufera de cefalee frecventa sau severa pot beneficia de pe urma organizarii unei agende a cefaleei pe parcurs de 1 luna. Aceasta poate ajuta in stabilirea factorilor care declanseaza migrena si a celor care o reduc.

Cum este diagnosticata migrena?

Medicul specialist poate diagnostica acest tip de cefalee prin punerea anumitor intrebari referitor la simptome si istoricul familial. Un examen obiectiv complet este realizat pentru a stabili daca cefaleea este provocata de tensiunea musculara, problemele cu sinusurile paranazale sau de o cauza cerebrala serioasa.

Nu exista un test specific pentru a demonstra ca cefaleea intradevar este o migrena. Totusi, medicul poate indica realizarea unei tomografii computerizate sau RMN daca aceasta nu a fost realizata niciodata pana acum sau daca sunt prezente si simptome nespecifice pentru migrena, cum ar fi slabiciunea musculara, dereglari de memorie sau tulburari de constienta.

Uneori este necesara si electroencefalografia (EEG) pentru a exclude activitatea epileptica cerebrala.

Cum este tratata migrena?

Tratamentul migrenei depinde de frecventa, severitatea si simptomele asociate ale cefaleei migrenoase.
  • Tratamentul acut se refera la medicamentele pe care le luati pentru a stopa imediat durerea pe care o simtiti.
  • Tratamentul preventiv se refera la medicamentele pe care le luati in mod regulat (zilnic) pentru a preveni aparitia ulterioara a atacurilor de cefalee.

Tratamentul acut

Cefaleea din migrena poate fi uneori greu de tratat. Sansele ca tratamentul sa fie efectiv sunt mai mari daca luati medicamentele la primele semne de debut a atacului de migrena (de ex. la primele manifestari ale aurei, daca aceasta apare, sau la inceputul durerii).

La unii oameni migrena se manifesta prin aura, ceea ce poate servi drept semn de preantampinare ca la scurt timp se va incepe un atac de migrena, moment in care pacientul trebuie sa-si ia medicamentele.

Analgezice - Atacurile usoare de migrena pot raspunde la analgezicele obisnuite, unele din care sunt disponibile fara prescriptie medicala. Aceste medicamente sunt:
  • Aspirina
  • Acetaminofen
  • Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) asa ca ibuprofen, indometacin sau naproxen.
  • Indometacina se mai elibereaza in supozitorii rectale, ceea ce poate fi util la persoanele care mai au greturi in timpul durerii de cap.
Analgezicele mai sunt disponibile si in combinatie cu cafeina, care amplifica efectul lor antimigrenos. De exemplu, unele medicamente antimigrenoase contin o combinatie de acetaminofen, aspirina si cafeina.

Analgezicele sunt recomandate frecvent pentru tratamentul atacurilor usoare/moderate. Totusi, acestea nu trebuie utilizate prea des dat fiind ca abuzul la randul sau poate duce la cefaleea de abuz medicamentos sau cefaleea cotidiana cronica. Daca analgezicele va provoaca usurare, continuati sa le luati in timpul fiecarui atac numai daca frecventa administrarii nu depaseste 2 ori pe saptamana.

Pacientii cu gastrita, ulcer stomacal, patologie renala si afectiuni hemoragice nu trebuie sa utilizeze medicamentele care contin aspirina sau AINS.

Aniemeticele (medicamentele contra greturilor si vomei) - Daca migrena este asociata cu greturi si vome, puteti lua un medicament antiemetic in injectii sau supozitorii rectale. In unele cazuri, medicamentele antimigrenoase pot fi luat impreuna cu antiemeticele, asa ca metoclopramida sau proclorperazina.

Triptanii - Daca analgezicele obisnuite nu aleviaza cefaleea migrenoasa, cei mai multi medici va vor recomanda medicamentele specifice pentru migrena. Acestea includ o clasa de medicamente numite triptani. Exemple de triptani sunt sumatriptan, zolmitriptan, naratriptan, rizatriptan, almotriptan, eletriptan, frovatriptan.

Triptanii pot fi utilizati acasa sau la serviciu, si sunt disponibili in forme orale (pastile). Sumatriptan si zolmitriptan sunt disponibile sub forma de spray nazal, iar sumatriptan si sub forma de injectii.

Pacientii cu migrena hemiplegica familiala, migrena bazilara, hipertensiune arteriala necontrolata, maladii vasculare (inclusiv ictusul si boala coronariana), angina Prinzmetal, gravidele si cei cu patologie severa hepatica sau renala nu trebuie sa utilizeze triptanii.

Derivatii de ergot - Ergotamina este un vechi medicament specific pentru migrena. Frecvent este combinat cu cafeina. Derivatii de ergot ca regula nu sunt la fel de efectivi ca si triptanii si mult mai frecvent cauzeaza efecte adverse. Ergotamina este frecvent recomandata pacientilor a caror cefalee dureaza mai mult de 48 de ore sau care se repeta frecvent. Pacientii cu hipertensiune arteriala, maladii coronariene, sau afectiuni renale sau hepatice nu trebuie sa ia ergotamina.

Dihidroergotamina este inrudita cu ergotamina, si poate fi administrata sub forma de spray nazal pentru cuparea atacurilor de migrena usoare sau moderate. In atacurile severe aceasta poate fi administrata in injectii.

Alte medicamente - Celelalte medicamente utilizate in tratamentul atacurilor de migrena nu sunt la fel de bine studiate sau sunt mai putin efective. Un procent mic de pacient cu migrena pot sa nu raspunda la tratamentul conventional si pot avea nevoie de tratamente aditionale.

Dexametazona este un glucocorticoid (corticosteroid) care poate fi administrat in injectii impreuna cu alte optiuni de tratament acut, pentru a reduce riscul de revenire a atacurilor de migrena. Injectiile de dexametazon vor fi administrate numai in sectiile de urgenta sau in cadrul spitalicesc.

Tratamentul profilactic in migrena

Tratamentul profilactic este efectiv in controlul cefaleei migrenoase la majoritatea pacientilor, cu toate ca in primele 3-4 saptamani beneficiile sale pot sa nu fie atat de evidente. In unele cazuri, vor fi necesare atat tratamentul acut cat si cel profilactic pentru un control adecvat al migrenei.

Betablocantele - sunt utilizante in general pentru tratamentul hipertensiunii arteriale. In afara de aceasta, betablocantele reduc frecventa acceselor de migrena la 60-80% din pacienti. Cele mai frecvent utilizate betablocante in acest scop sunt propranolol, nadolol, atenolol si metoprolol. Uneori betablocantele pot cauza depresie si impotenta la barbati.

Antidepresantele - Antidepresantele triciclice cat si alte grupe de antidepresante sunt frecvent prescrise pentru profilaxia atacurilor de migrena. Acestea includ amitriptilina, nortriptilina si doxepin. Din toate acestea, doar amitriptilina are eficacitate dovedita in profilaxia migrenei, in timp ce informatiile despre celelalte medicamente sunt mai putine.

Efectele adverse se intalnesc des la utilizarea antidepresantelor triciclice. Majoritatea medicamentelor cauzeaza somnolenta, in special amitriptilina si doxepina. Deaceea, aceste antidepresante se iau seara inainte de somn si in doze mici la inceput. Efectele adverse aditionale ale antidepresantelor triciclice includ xerostomia (uscaciune in gura), constipatia, palpitatii, adaugarea in greutate, vedere incetosata si retentie urinara.

Medicantele antiepileptice (anticonvulsivante) - Asa antiepileptice ca valproatul, gabapentina si topiramat sunt utilizate uneori in profilaxia migrenei.

  • Valproatul este un antiepileptic care pare a fi la fel de efectiv ca si betablocantele in prevenirea atacurilor de migrena, si poate fi chiar mai bine tolerat. Totusi, valproatul poate cauza adaugare in greutate si caderea parului.
  • Gabapentina s-a dovedit a fi efectiva in reducerea frecventei cefaleei migrenoase intr-un studiu clinic mic. Efectele adverse potentiale pot include vertijele, somnolenta si tulburarile de echilibru.
  • Topiramatul la fel poate ajuta la prevenirea atacurilor de migrena. Si topiramatul nu este lipsit de efecte adverse, printre acestea numarandu-se paresteziile, fatigabilitatea, greturile, schimbarile gustului, inapetenta, diareea si pierderea in greutate.
Blocantele canalelor de calciu au fost sintetizate pentru tratamentul hipertensiunii arteriale, insa sunt pe larg utilizate si in profilaxia atacurilor de migrena. Exemple de blocante a canalelor de calciu sunt verapamil si nifedipina. Verapamil este frecvent utilizat in profilaxia migrenei dat fiind ca este usor de utilizat si are relativ putine efecte adverse.

Evitarea abuzului de medicamente

Este esential de a utiliza medicamentele antimigrenoase in conformitate cu prescriptia medicului. Abuzul de anumite medicamente pentru migrena, inclusiv medicamentele OTC asa ca acteaminofenul si antiinflamatoarele nesteroidiene, sau a celor cu prescriptie medicala, triptanii, poate duce la dezvoltarea cefaleei de abuz medicamentos. Ca rezultat se formeaza un cerc vicios in care cresterea frecventei cefaleei determina luarea mai multor medicamente ceea ce la randul sau duce la cefalee de abuz si aceasta la randul sau cauzeaza administrarea si mai multor medicamente s.a.m.d. In caz daca tratamentul medicamentos nu ajuta la reducerea migrenei vorbiti cu medicul dumneavoastra si nu incercati sa ajustati desinestator regimul de tratament.

Igiena cefaleei

Igiena cefaleei este un mod de viata care ar reduce riscul, frecventa, intensitatea si severitatea migrenei. Este oare asta posibil? La sigur! De fapt foarte multi factori din viata noastra influenteaza sau contribuie la aparitia migrenei sau altor tipuri de cefalee. Prin urmare, avand grija de acesti factori poate ajuta in reducerea riscului atacurilor severe de migrena. Aceste masuri includ doua etape simple:
  1. Schimbarea modului de viata
  2. Evitarea triggerilor sau factorilor declansatori
Schimbarea stilului de viata Migrena nu in toate cazurile este o maladie predictabila. Asa lucruri ca schimbarea in ritmul normal de viata sau activitate poate declansa un atac sever de migrena. Intelegerea modului in care stilul de viata poate afecta severitatea si frecventa atacurilor poate fi un pas important spre un tratament efectiv al migrenei.

Este nereal de a astepta ca fiecare va reusi sa-si schimbe complet modul de viata, insa unele lucruri sunt destul de usor de realizat. De exemplu:

  1. Mentineti un ritm regulat al somnului. Mergeti la culcare si treziti-va la aceeasi ora in fiecare zi.
  2. Practicati regulat exercitiile fizice. De exemplu, exercitiile aerobice pentru cel putin 30 de minute de 3 ori pe saptamna vor ajuta la reducerea frecventei atacurilor de migrena.
  3. Organizati o alimentare sanatoasa si la ore regulate, fara a omite vreuna din mese.
  4. Reducerea stresului. Limitati stresul in viata dumneavoastra prin evitarea conflictelor sau rezolvarea acestora in mod calm.
  5. Organizati si implimentati in mod regulat strategii de relaxare asa ca:
    • Respirati incet si adanc
    • Focusati-va mintea asupra unei imagini relaxante
    • Incercati sunetele sau muzica usoara relaxanta
Evitarea factorilor declansatori Triggerii sau factorii declansatori sunt anumiti factori care pot creste riscul de aparitie a unui atac de migrena. Persoanele suferinde de migrena ca regula poseda un sistem nervos sensibil care in anumite circumstante poate declansa un atac de migrena. Triggerii nu "cauzeaza" migrena ci doar o declanseaza la persoanele care sunt predispusi la aceasta maladie. Prin organizarea unei agende a cefaleei, veti fi in stare sa identificati triggerii care declanseaza atacul de migrena la dumneavoastra si sa-i evitati pe viitor.

Mai jos se ofera lista celor mai frecventi triggeri:

  • Factorii alimentari
    • Omiterea meselor/foamea
    • Anumite produse
      • Cascavalul
      • Alcoolul/vinul rosu
      • Conservantii (de ex. glutamatul)
      • Incetarea consumului de cafea
      • Nitratii
  • Medicamente: nitroglicerina
  • Schimbarea regimului de somn (insomnia, deprivarea de somn, somnul abundent)
  • Facori de mediu
    • Schimbarea climei: canicula sau frigul
    • Lumina puternica
    • Mirosurile/poluarea: parfumurile, smogul
  • Factori hormonali
    • Menstruatia
    • Tratamentul hormonal de substituire
    • Pastilele contraceptive
    • Menopauza
  • Stresul
    • La serviciu: ex. grafic de lucru extrem de incarcat
    • Acaza: ex. probleme financiare
    • Familie: ex. schimbarea seviciului, nasterea unui copil, casatoria, decesul.
  • Factori fizici
    • Trauma craniocerebrala
    • Lucrul fizic greu

Nomenclatura


A fost util articolul?


Comentarii 0

Adauga un comentariu


Toate materialele publicate pe site-ul Actinmed au un caracter didactic si nu inlocuiesc decizia profesionistilor in domeniul sanatatii. In caz daca observati simptome descrise in articolele publicate pe site va rugam sa va adresati medicului.
Contacte Harta site
© 2016-2017, All rights reserved
Urmareste-ne pe Facebook!