Ischemia cerebrala

           

Definitie - Ischemia cerebrala reprezinta reducerea acuta sau cronica a fluxului sanguin spre tesuturile cerebrale producand dereglari functionale si structurale reversibile in aceste tesuturi. Reducerea moderata a fluxului sanguin spre un organ in lipsa modificarilor functionale rezultante se numeste oligemie.

Fiecare organ este sensibil in mod variat la ischemie, cele mai sensibile fiind tesutul cerebral, miocardic si renal.  Odata cu prelungirea ischemiei au loc dereglari structurale ireversibile, astfel instalandu-se necroza tesuturilor.

Ischemia cerebrala se afla la baza unui sir de patologii ale sistemului nervos asa ca AVC ischemic, AIT, ictusurile lacunare, dementele vasculare. Fluxul sanguin cerebral se mentine la niveluri constante de catre un mecanism autoreglator cerebral local care nu permite ca modificarile in valorile tensionale sistemice sa fie transmise la nivel cerebral. In caz de abolire a acestui mecanism, sau in caz daca acesta este depasit (scaderea excesiva a tensiunii arteriale, blocarea completa a fluxului sanguin printr-un vas prin ocluzarea acestuia cu un tromb, embol, compresie sau stenoza) se instaleaza ischemia cerebrala acuta.

Mecanismul patogenic al ischemiei cerebrale consta in intreruperea aportului de oxigen si substante nutritive spre tesuturi datorat sistarii fluxului sanguin. Teoretic ischemia cerebrala poate fi absoluta si relativa. Ischemia cerebrala absoluta are loc in caz de sistare completa a fluxului sanguin spre tesutul cerebral. Ischemia relativa se instaleaza in caz de disociatie dintre necesitatile energetice si aportul de oxigen. Astfel in caz de crestere a metabolismului (de ex. in cazul convulsiilor epileptice) o reducere nesemnificativa a fluxului cerebral, care in conditii normale nu ar fi fost daunatoare, teoretic poate produce ischemie cerebrala.

In cazul ischemiei cerebrale, tesutul cerebral sufera anumite modificari functionale care pentru inceput sunt reversibile si pot fi rezolvate odata cu restabilirea fluxului sanguin. In primul rand, are loc comutarea metabolismului energetic de la unul aerob la cel anaerob. Aceasta tranzitie se insoteste de o alta schimbare metabolica care in cazul ischemiei cerebrale are si un rol protectiv si anume acidoza metabolica. Deoarece produsul glicolizei anaerobe in mare parte este acidul lactic, are loc o scadere progesiva a pH-ului. Rolul protectiv al acestei schimbari deriva din proprietatea hemoglobinei de a-si modifica afinitatea fata de oxigen in dependenta de un sir de factori printre care este si pH sanguin. In conditii de acidoza, legatura dintre oxigen si hemoglobina devine mai putin ferma, oxigenul putand fi mai usor eliberat in tesuturi. In plus acidoza mai este produsa si de acumularea bioxidului de carbon, care este un vasodilatator cerebral, astfel crescand aportul de oxigen in regiunile ischemiate. Totusi acest mecanism este functional doar in caz de pastrarea a reactivitatii vasculare, lucru observat doar in penumbra ischemica. Penumbra ischemica reprezinta o zona de tesut cerebral in care fluxul sanguin este relativ mentinut datorita circulatiei colaterale insa este insuficient. Totusi modificarile din aceasta zona sunt reversibile odata cu reinstalarea circulatiei sanguine. Acesta si reprezinta unul din scopurile majore in tratamentul ischemiei cerebrale (accidentelor vasculare ischemice).

In aspect etiologic si topografic ischemia cerebrala poate fi impartita in doua grupuri: ischemia cerebrala focala, datorata in principal blocarii fluxului sanguin intr-un singur vas si ischemia cerebrala globala, care de cele mai multe ori este datorata hipotensiunii sistemice acute sau sistarii fluxului sanguin sistemic situatie intalnita in stopul cardiac cu resuscitare ulterioara. In ischemia cerebrala focala tesutul lezat se afla in teritoriul de irigare a vasului care a fost ocluzat, in timp ce in ischemia globala sufera tesutul cu o circulatie mai slaba, si anume regiunile dintre teritoriile de irigare a arterelor cerebrale, teritorii numite zone watershed. Ischemia cerebrala globala trebuie diferentiata de hipoxia cerebrala, dat fiind ca in acest caz vor suferi tesuturile cerebrale mai sensibile la hipoxie, in special zona hipocampului, leziunea caruia va duce la instalarea sindromului Korsakoff.

Un alt factor nociv al ischemiei cerebrale este intreruperea aportului de glucoza. Dat fiind ca unicul substrat energetic al tesutului cerebral este glucoza, deprivarea de aceasta duce in mod sigur si rapid la alterarea metabolismului energetic cerebral. Perioada in care tesutul cerebral poate suporta o sistarea completa a fluxului sanguin este foarte scurta, fiind nu mai mare de 5-10 secunde. Totusi efectele ischemiei cerebrale depind de un numar foarte mare de factori printre care circulatia colaterala, temperatura corporala, hipertensiunea arteriala, diabetul. Se considera ca fluxul sanguin cerebral normal este de 55 ml/100g tesut cerebral/min. Scaderea fluxului sanguin mai jos de 20 ml/100g/min determina instalarea ischemiei. Este de notat ca in caz de intrerupere a fluxului sanguin cerebral global pacientul isi pierde constienta practic momentan.

Nomenclatura


A fost util articolul?


Comentarii 0

Adauga un comentariu


Toate materialele publicate pe site-ul Actinmed au un caracter didactic si nu inlocuiesc decizia profesionistilor in domeniul sanatatii. In caz daca observati simptome descrise in articolele publicate pe site va rugam sa va adresati medicului.
Contacte Harta site
© 2016-2017, All rights reserved
Urmareste-ne pe Facebook!