/
Contacte Harta site
© 2016-2017, All rights reserved
Toate articolele » Encefalita herpetica

Encefalita herpetica

           

Encefalita herpetica este cea mai frecventa printre encefalitele virale primare sporadice. Spontana, encefalita herpetica este cel mai frecvent mortala. Daca nu se ea in consideratie encefalita herpetica neonatala, care se datoreaza virusului herpetic de tipul II, encefalitele herpetice ale adultului si copilului sunt provocate de virusul de tipul I, responsabil de infectiile sferei bucale. Ea poate fi consecinta unei primo-infectii sau a reactivarii virusului. Afectiunea primordiala a sistemului limbic a dus la presupunerea, ca virusul ar putea afecta creierul pe cale olfactiva. O alta ipoteza se bazeaza pe frecventa, cu care virusul herpetic de tipul I este depistat in ganglionul Gasser in cursul unor autopsii sistematice; encefalita herpetica ar putea rezulta din reactivarea acestui virus, prezent in stare latenta.
  • Anatomie patologica
  • Semne si simptome
  • Evolutie
  • Investigatii
  • Tratament

Anatomie patologica

In regiunile afectate, creierul este moale, edematos cu mici focare hemoragice. Tumefierea cerebrala poate fi responsabila de angajarea temporala, ce sta la originea hemoragilor secundare in trunchiul cerebral. Leziunile sunt localizate predominant in lobul temporal si in special in regiunile hipocampului, insulei, fetei orbitale a lobului frontal, circonvolutiunii cingulare. Ele sunt de obicei bilaterale, dar deseori asimetrice. Histologic, leziunile asociaza plagi de necroza, focare hemoragice, infiltrate inflamatorii perivasculare, focare microgliale, alterari ale neuronilor cu aspect de neuronofagie. Incluziunile intranucleare sunt deseori evidentiate in neuroni si celulele gliale. Microscopia electronica permite de a observa particulele virale, dar natura herpetica a encefalitei nu poate fi afirmata cu toata certitudinea decat prin imunofluorescenta sau cultura.

Semne si simptome

Febra este practic constanta in encefalita herpetica. Cefaleea este un semn precoce frecvent. Modificarile comportamentului trebuie sa atentioneze: bolnavii seamana sa fie bizari pentru cei din jur, ei seamana sa aiba confuzie, deseori sunt decelate tulburari de memorie. In plus este important de a nu scapa cu vederea un element afazic de mare valoare din considerentele ca el atrage atentia asupra lobului temporal.

Crizele de epilepsie sunt frecvente in encefalita herpetica: poate fi vorba de crize generalizate de tip grand mal sau de crize focale, si trebuie in special de atras atentia asupra crizelor temporale, ce pot lua aspectul crizelor olfactive, auditive sau crize psiho-motorii.

In fond, tabloul este mai mult sau mai putin evocator. In unele cazuri se noteaza un tablou clinic nespecific de encefalita, asociind o stare febrila, o alterare a constientei, un element de confuzie, crize convulsive generalizate sau partiale. De altfel, etiologia herpetica poate fi suspectata in baza sindromului amnestic pronuntat sau a semnelor de localizare temporala predominanta(afazie, crize temporale).

Evolutie

Evolutia spontana a encefalitei herpetice cel mai frecvent este severa, deoarece cauzeaza moartea in 70% cazuri, cel mai frecvent in primele saptamani de evolutie, pe fond de o coma cu angajare temporala, dar uneori uneori retardata la pacientii ce supravietuiesc intr-o stare vegetativa mai mult sau mai putin pronuntata. Totusi, practica biopsiei cerebrale a demonstrat, ca encefalitele herpetice autentice pot avea o evolutie relativ favorabila. Dar, totusi, in majoritatea cazurilor supravietuirea este obtinuta numai cu pretul sechelelor severe, in special sub forma unui sindrom amnestic, a unei afazii sau a tulburarilor de comportament.

Investigatii

Un lichid cefalo-rahidian normal la debut nu elimina diagnosticul, totusi in marea majoritate a cazurilor, LCR este anormal chiar la prima punctie lombara. Exista o hipercitoza moderata cu predominanta limfocitara, cu posibilitatea predominarii polinuclearelor la debut. Proteinorahia este crescuta, dar cel mai frecvent mai joasa de 1 g/l. Glicorahia este de regula normala.

PCR-ul permite de a evidentia prezenta ADN-ului viral.

Electroencefalograma este constant anormala. Fara a fi specifica, unele aspecte sunt evocatorii: anomalii focalizate in regiunea temporala sau frontala, in special luand aspectul de varfuri lente sau unde lente cu malul abrupt, repetandu-se cu frecventa de 1-2 pe secunda.

Tomografia computerizata demonstreaza leziuni constituite dintr-o hipodensitate mai mult sau mai putin raspandita, deseori cu acumularea contrastului si efect de masa. Topografia leziunilor este mai caracteristica decat aspectul lor, interesand de obicei lobii temporali bilateral, regiunile insulare si fronto-orbitare.

Rezonanta magnetica nucleara este semnificativa in stadiile mai precoce (din ziua a 2-a) si mai fidela, demonstrand leziuni sub forma de zone de hipersemnal, interesand cortexul si substanta alba in regiunile temporale interne si frontale inferioare.

Biopsia cerebrala permite de a stabili cert diagnosticul in faza initiala a bolii. Elementul esential este evidentierea virusului prin microscopie electronica si imunofluorescenta, rezultatele carora sunt obtinute timp de cateva ore.

Alte metodi sunt utilizate: culturi din LCR; cresterea nivelului de anticorpi in ser si in lichid, acest raport fiind inferior sau egal cu 20 in encefalitele herpetice; dozarea interferonului in LCR si PCR in lichidul cefalo-rahidian.

Tratament

Din 1984, aciclovirul a substituit vidarabina. Este prescris in doza de 30 mg/kg/zi timp de 10 zile in perfuzie. Mortalitatea este redusa la 20%, reluarea activitatilor normale dupa luna a 6-a este obtinuta in mai mult de jumatate de cazuri. Precocitatea tratamentului este esentiala. Este logic de a institui tratamentul din momentul, cand este suspectat diagnosticul in baza datelor clinice,a examenului LCR, EEG si scaner, toleranta aciclovirului fiind excelenta.

Eficacitatea tratamentului etiologic nu trebuie sa diminuie importanta tratamentului simptomatic si in particular lupta contra edemului cerebral cu manitol si corticosteroizi, care pot avea o indicatie vitala, daca exista primejdia angajarii cerebrale.

Nomenclatura


A fost util articolul?


Comentarii 0

Adauga un comentariu


Toate materialele publicate pe site-ul Actinmed au un caracter didactic si nu inlocuiesc decizia profesionistilor in domeniul sanatatii. In caz daca observati simptome descrise in articolele publicate pe site va rugam sa va adresati medicului.