Emfizemul pulmonar

           

Definitie

Dilatare permanenta si distructie a tesutului pulmonar distal de bronsiolele terminale. Poate fi primar (esential) sau secundar.

Generalitati

  • Prevalenta: emfizemul pulmonar esential se ntlneste relativ rar, iar emfizemul pulmonar secundar este o complicatie frecventa a bronsitei cronice obstructive.
  • Vrsta predominanta: pentru emfizemul pulmonar esential < 40 ani, pentru emfizemul pulmonar secundar > 40 ani.
  • Sexul predominant: Barbati > Femei.

Clasificare

  • Dupa etiopatogenie:
    • emfizem pulmonar esential (primar);
    • emfizem pulmonar secundar.
  • Dupa extindere:
    • difuz;
    • localizat.
  • Dupa criterii morfologice:
    • emfizem centrolobular sau centroacinar (corespunde emfizemului secundar);*
    • emfizem panlobular sau panacinar (corespunde emfizemului primar);*
    • emfizem paralezional (este un emfizem secundar localizat);
    • emfizem bulos (este un emfizem secundar localizat).

Nota. * - nu va fi indicat n diagnostic.

Emfizemul pulmonar esential (primar)

Esenta

Emfizemul pulmonar esential (primar) este o boala de sine statatoare ce se caracterizeaza prin distrugerea septelor interalveolare la nivelul celei mai mari parti a lobului si n final a ntregului lob (Emfizem pulmonar panlobular sau panacinar).


Emfizem pulmonar panlobular sau panacinar.

Etiologie

  • Dezechilibru a sistemului proteaze antiproteaze (deficit de alfa-1-antitripsina).
  • Toxica.
  • Fumatul.

Factori favorizanti si predispozanti: modificarea reactivitatii organismului, afectiuni anterioare bronhopulmonare, subnutritie, surmenaj cronic etc.

Patogenie

Distrugerea septelor interalveolare si scaderea elasticitatii pulmonare cauzeaza dereglari fiziopatologice: colaps functional a cailor aeriene, fara obstructie organica, reducerea suprafetei alveolare ce participa la schimbul de gaze si diminuarea circulatiei sanguine alveolare. Efectul de sunt nu se dezvolta, deoarece ventilatia alveolara scade concomitent cu circulatia sanguina alveolara. n conditiile absentei efectului de sunt hiperventilatia compensatorie a zonelor pulmonare neafectate sau mai putin afectate mentin gazele sanguine n limitele normale n repaus si numai n efortul fizic apare hipoxemia si hipercapnia. Hipoventilatia alveolara globala, cu hipoxemie si hipercapnie n repaus, se va instala n cazul distrugerii > 60-70 % din parenchimul pulmonar.

Tablou clinic

  • Debut insidios, evolutie fara acutizari si remisiuni evidente, cu dispnee predominant expiratorie (cu buzele protruzionate) ce progreseaza lent, dar ireversibil.
  • Tuse periodica cu expectoratie mucoasa sau mucopurulenta n cantitate mica.
  • Marirea tuturor diametrelor toracice, coborrea bazelor pulmonare, limitarea miscarilor toracelui n inspir profund, hipertrofia musculaturii respiratorii accesorii, trahee coborta (micsorarea distantei dintre cartilajul tiroid si furculita sternala), sunet timpanic la percutie, diminuarea murmurului vezicular, expir prelungit, raluri uscate.
  • Absenta cianozei n contrast cu dispnee pronuntata: bolnavi pink puffers (dispneici roz).
  • Adesea, bolnavii cu emfizem sever, scad progresiv n greutate.
  • Semne de cord pulmonar cronic la etapele avansate, terminale.


Casecxie respiratorie la un pacient
cu emfizem pulmonar esential avansat.

Evolutie

Lenta, progresiva, ireversibila.

Diagnostic

Se efectueaza n baza tabloului clinic si examenelor paraclinice.

Examene paraclinice

  • Analiza sngelui: deficit de alfa-1-antitripsina. Hemograma de regula este normala.
  • Radiografia pulmonara: hipertransparenta pulmonara cu silueta cardiaca mica, coborrea si aplatizarea hemidiafragmelor cu miscari extrem de reduse, largirea spatiului retrosternal > 3 cm, diminuarea desenului pulmonar n periferia plamnilor, leziuni buloase predominant la baze.

Emfizem pulmonar.

  • Spirografia: sindrom obstructiv (VEMS < 75 % si indicele Tiffneau < 65 %), CV scazuta, CPT normala sau crescuta, VR marit.
  • Gazometria: difuziunea alveolo-capilara a gazelor foarte scazuta, hipoxemie absenta sau moderata, normocapnie.
  • Bronhoscopia (deficit de alfa-1-antitripsina n lavajul bronsic)

Diagnostic diferential

  • Emfizem pulmonar secundar
  • Bronsita cronica obstructiva
  • Astm bronsic

Tratament

Regim igieno-dietetic: limitarea activitatii fizice, ntreruperea contactului cu iritantii bronsici (poluanti atmosferici, noxe industriale, praf casnic, fumuri, detergenti etc.), abzicerea de fumat. Regim alimentar normocaloric, reducerea consumului sarii de bucatarie si a aportului de lichide n caz de complicatie cu cord pulmonar cronic.

Tratament medicamentos

  • Bronhodilatatoare: Bromura de ipratropium 1 - 2 doze x 3 ori/zi sau (n lipsa efectului) Bromura de ipratropium + beta2 - adrenomimetice (aerosol 1-2 doze x 3 ori/zi sau salbutamol 2 mg 1 comprimata per os x 3-4 ori/zi sau terbutalina aerosol 1-2 doze x 3 ori/zi sau 2,5 mg 1 comprimata per os x 2-3 ori/zi sau parenteral) sau (n lipsa efectului) metilxantine (Teofilina sau Aminofilina 150 mg x 3 ori/zi per os sau forme retard sau solutie de 2,4 % 10 ml i.v. la 12 ore interval).
  • Corticoterapia va fi indicata n caz de raspuns nesatisfacator la tratamentul bronhodilatator, VEMS < 1 l/sec., insuficienta respiratorie severa: Prednisolon 15-30 mg/24 ore per os timp de 2-4 saptamni, cu scaderea ulterioara lenta a dozei (1/2 1 tab. la 7 zile).
  • Gimnastica curativa (exercitii pentru respiratii) si fizioterapie.
  • Respiratie asistata n insuficienta respiratorie severa.

Pronostic

Este sever.

Complicatii posibile

  • Insuficienta respiratorie cronica
  • Cord pulmonar cronic

Profilaxie

  • Evitarea fumatului
  • Evitarea factorilor iritativi profesionali

Emfizemul pulmonar secundar

Esenta

Emfizemul pulmonar secundar apare n zona pulmonara aflata n contact cu bronsiola terminala, deci n centrul lobului (acinului) pulmonar: emfizem pulmonar centrolobular sau centroacinar. Parenchimul pulmonar si vasele sunt distruse n portiunea centrala a lobului, lasnd neafectate alveolele si vasele din restul lobului.


Emfizem pulmonar centrolobular sau centroacinar.

Etiologie

Este complicatie a bolilor cronice bronhoobstructive. Cauza cea mai frecventa este bronsita cronica obstructiva, urmata de astmul bronsic.

Patogenie

Dereglarile fiziopatologice sunt cauzate predominant de sindromul bronhoobstructiv. Obstructia bronsica cauzeaza scaderea ventilatiei alveolare, deteriorarea raportului ventilatie/perfuzie, producerea insuficientei respiratorii cronice cu hipoxemie si hipercapnie.

Tablou clinic

  • Debut insidios pe fond de o maladie cronica bronhoobstructiva (bronsita cronica obstructiva, astm bronsic etc.), cu dispnee expiratorie (cu buzele protruzionate), ce progreseaza lent, dar ireversibil, ce se accentueaza n acutizare si scade n remisiune.
  • Tuse cu expectoratie (caracterul sputei depinde de procesul inflamator din bronhii).
  • Marirea tuturor diametrelor toracice, coborrea bazelor pulmonare, limitarea miscarilor toracelui n inspir profund, sunet timpanic la percutie, diminuarea murmurului vezicular, expir prelungit, raluri uscate.
  • Este posibil hipocratismul digital.
  • Cianoza difuza pronuntata: bolnavi blue bloaters (cianotici, buhaiti).
  • Semne de cord pulmonar cronic.

Evolutie

Lenta, progresiva, ireversibila.

Diagnostic

Se efectueaza n baza tabloului clinic si examenelor paraclinice.

Examene paraclinice

  • Hemograma: este posibila o poliglobulie.
  • Radiografia pulmonara: hipertransparenta pulmonara, coborrea diafragmului cu miscari reduse, diminuarea desenului pulmonar n periferia plamnilor.

Emfizem pulmonar.

  • Spirografia: sindrom obstructiv (VEMS < 75 % si indicele Tiffneau < 65 %), CV scazuta, CPT normala sau crescuta, VR marit.
  • Gazometria: hipoxemie, hipercapnie.

Diagnostic diferential

  • Emfizem pulmonar esential
  • Astm bronsic

Tratament

Consta n tratamentul bolii ce a cauzat instalarea emfizemului pulmonar secundar (vezi tratamentul bronsitei cronice obstructive, a astmului bronsic etc.).

Pronostic

Este sever.

Complicatii posibile

  • Insuficienta respiratorie cronica
  • Cord pulmonar cronic

Profilaxie

Profilaxia bolilor cauza a emfizemului pulmonar secundar.

Emfizemul pulmonar paralezional

Esenta

Emfizemul pulmonar paralezional (paracicatricial, neregulat) se caracterizeaza printr-o distributie iregulara a distensiei si destructiei a alveolelor. Este asociat leziunilor fibrotice si/sau cicatriceale pulmonare, fie masive, fie multiple, diseminate, cel mai frecvent posttuberculoase, postsilicotice sau de alta geneza. Din punct de vedere morfologic poate fi centro- sau panacinar. Nu exista tratament medicamentos. La necesitate se recurge la interventii chirurgicale.

Nomenclatura


A fost util articolul?


Comentarii 0

Adauga un comentariu


Toate materialele publicate pe site-ul Actinmed au un caracter didactic si nu inlocuiesc decizia profesionistilor in domeniul sanatatii. In caz daca observati simptome descrise in articolele publicate pe site va rugam sa va adresati medicului.
Contacte Harta site
© 2016-2017, All rights reserved
Urmareste-ne pe Facebook!