/
Contacte Harta site
© 2016-2017, All rights reserved
Toate articolele » Constienta

Constienta

           

Constienta in termeni medicali reprezinta capacitatea individului de a se orienta in timp, spatiu si propria persoana. Definirea termenului constienta este o sarcina dificila, aceasta fiind subiectul discutiilor si polemicilor frecvente.

Constienta in termeni descriptivi are doua componente sau aspecte de baza: continutul constientei si nivelul cantitativ al constientei sau vigilenta. Continutul constientei este suma tuturor proceselor mintale superioare, printre care cele cognitive si afective. Nivelul cantitativ al constientei reprezinta insa o masura de cuantificare a capacitatii de interactiune a individului cu mediul inconjurator si a abilitatii de a reactiona la diversi stimuli. Aspectul cantitativ al constientei este cel dereglat in come si in alte stari inrudite cu aceasta.

In dependenta de gradul de alterare cantitativa a constientei sunt utilizati diferiti termeni pentru descrierea acestor tulburari: confuzia, stupor, sopor, coma. Statusul vegetativ este la fel o reducere a nivelului de constienta in care insa se pastreaza activitatea centrilor bulbari vitali.

Evaluarea nivelului constientei este o sarcina nu din cele mai usoare si care necesita multa atentie din partea examinatorului . Astfel, conditia ca pacientul sa nu raspuna la careva stimuli externi pentru a defini o stare de coma, poate fi satisfacuta la pacientii fara tulburari ale constientei insa care din anumite motive nu sunt in stare sa raspunda stimulilor in mod corespunzator. Astfel, paralizia musculaturii striate din sindromul Guillain-Barre va lipsi pacientul de posibilitatea de a raspunde verbal sau motor la stimuli, in ciuda pastrarii constientei si dorintei de a raspunde. Deasemenea dereglarea perceperii stimulilor datorata tulburarii functiei diferitor analizatori va determina lipsa reactiei la stimulii aplicati. In sfarsit, areactivitatea pacientului poate avea si o cauza psihologica sau psihiatrica, conditie in care pacientul nu doreste sa raspunda, asa ca in abulia severa din leziunile lobului frontal.

Tulburarea aspectului calitativ al constientei insa se afla la baza patologiilor insotite de delir, deziluzii, halucinatii s.a.

Substratul anatomic al constientei se considera a fi doua structuri cerebrale majore: cortexul cerebral si formatiunea reticulara mezencefalica (sistemul activator ascendent reticular). Pentru mentinerea starii de constienta este obligatorie functionarea normala a ambelor acestor formatiuni. Rolul formatiunii reticulare este actiunea activatoare generala asupra scoartei. S-a demonstrat ca realizarea acestei functii a formatiunii reticulare se afla in stransa dependenta de stimulii externi derivati de la majoritatea cailor senzoriale aferente. Intreruperea acestor aferente va determina scaderea functiei activatoare a formatiunii reticulare si reducerea nivelului de constienta. Leziunile scoartei vor determina dereglarea constientei numai in caz de afectare difuza a acesteia, cunoscandu-se ca lezarea focala a cortexului cerebral nu afecteaza nivelul constientei. Aceasta conditie poate fi satisfacuta in intoxicatiile endogene sau exogene, acestea, pe langa accidentele vasculare cerebrale si traumatismele craniocerebrale, fiind printre cele mai frecvente cauze ale comei.

Nomenclatura


A fost util articolul?


Comentarii 0

Adauga un comentariu


Toate materialele publicate pe site-ul Actinmed au un caracter didactic si nu inlocuiesc decizia profesionistilor in domeniul sanatatii. In caz daca observati simptome descrise in articolele publicate pe site va rugam sa va adresati medicului.