Bronsiectaziile (boala bronsiectatica)

           

Bronsiectazia

Definitia

Bronsiectazia reprezinta dilatatia si deformarea ireversibila a uneia sau mai multor bronhii si poate fi sediul unei inflamatii bronsice cu evolutie cronica.

Generalitati

  • Prevalenta: relativ rara (nu este cunoscuta cu exactitate).
  • Vrsta predominanta: n multe cazuri bronsiectaziile se instaleaza n copilarie, dar se manifesta clinic n vrsta matura.
  • Sexul predominant: Femei = Barbati.

Clasificare *

  • Dupa etiologie:
    • congenitale;
    • dobndite.
  • Dupa forma de dilatare:
    • cilindrice (dilatare de tip tubular);
    • varicoase (moniliforme) - dilatare neregulata ca forma si marime, comparabila bronhografic cu conturul varicelor de safena sau al unui sirag de margele;
    • saculare cu aspect de saci alungiti;
    • chistice (dilatare foarte accentuata a bronhiilor cu aspect chistic);
    • mixte.
  • Dupa localizare (cu precizare segmentara):
    • unilaterale;
    • bilaterale.
  • Dupa severitate:
    • usoara;
    • medie;
    • severa;
    • cu complicatii.
  • Dupa evolutie:
    • acutizare;
    • remisiune.

* Dupa A.N.Kokosov, 1999 cu unele modificari.

Etiopatogenie

Se deosebesc bronsiectazii congenitale si dobndite.

Bronsiectaziile congenitale se constituie n perioada perinatala, fiind nsotite de alte malformatii congenitale, precum: chisturi aeriene, dextrocardie, patologii a sinusurilor paranazale, mucoviscidoza, sindromul Kartagener (situs inversus, sinuzita si bronsiectazii) etc. O cauza posibila de constituire a bronsiectaziilor este deficitul de alfa-1-antitripsina.

Bronsiectaziile dobndite pot fi cauzate de alterarea peretelui bronsic:

  • inflamatorie (infectii, inhalarea de noxe chimice, reactii imunologice etc.);
  • mecanica (retractii scleroase pulmonare si pleurale, stenoze si destructii bronsice n cancer, tuberculoza, corpi straini etc.).

Bronsiectaziile pot fi primare sau secundare. n instalarea bronsiectaziilor primare pot fi incriminate infectiile respiratorii acute (rujeola, tusea convulsiva, gripa), iar cele secundare survin n diverse boli bronhopulmonare (tuberculoza, cancer, stenoze bronsice etc.).

Dilatatiile bronsice pot fi:

  • cilindrice (dilatare de tip tubular);
  • varicoase (moniliforme) - dilatare neregulata ca forma si marime, comparabila bronhografic cu conturul varicelor de safena sau al unui sirag de margele;
  • sacciforme (saculare);
  • chistice (dilatare foarte accentuata a bronhiilor, care ajung adesea sa capete un aspect chistic);
  • mixte.


Bronsiectazii: a) varicoase (moniliforme), b) cilindrice, c) saculare.


Bronsiectazii de diverse forme.

Supuratia bronsiectaziilor este cauzata de regula de flora mixta: gram pozitiva si gram negativa, e posibila si cea anaeroba.

Factori favorizanti si predispozanti: pneumonii repetate, boli bronhopulmonare cronice, tuberculoza pulmonara, fumatul etc.

Tablou clinic

Bronsiectazia trebuie suspectata la toti pacientii cu infectii pulmonare persistente sau recurente.

Simptomatica poate varia considerabil de la un pacient la altul. n unele cazuri bronsiectaziile pot fi asimptomatice. De multe ori ele se instaleaza n copilarie, iar simptomatica apare n vrsta matura. Debutul bolii este de regula insidios, rar acut si foarte rar hemoptoic.

Semnele caracteristice sunt: tusea (usoara sau obositoare), de obicei matinala, la schimbarea pozitiei dupa somn (mobilizarea secretiilor), dar poate persista si toata ziua; expectoratie abundenta (50 - 500 ml/24 ore de sputa sero-muco-purulenta, muco-purulenta sau purulenta, inodora sau urt mirositoare), cantitatea esentiala eliminndu-se dimineata (toaleta matinala a bronsiilor); hemoptizie, durere toracica, dispnee, febra (semne neobligatorii).

La examenul obiectiv, n unele cazuri poate fi depistat sindromul de condensare pulmonara (fibrozarea parenchimului din jur), n altele sindromul cavitar, sau lipsa semnelor clinice obiective (de exemplu n bronsiectaziile asimptomatice). n cazurile vechi poate fi prezent hipocratismul digital.

Evolutie

Cronica, cu acutizari si remisiuni.

Diagnostic

Se efectueaza n baza tabloului clinic si paraclinic.

Examene paraclinice

  • Hemograma: este posibila o leucocitoza cu devierea formulei spre stnga, VSH marita, policitemie n stadii avansate.
  • Examenul sputei (Frotiu Gram, Ziehl-Neelsen sau Giemsa). Investigatie la flora nespecifica (metoda culturala) cu antibiograma. Examenul sputei evidentiaza caracterul ei (sero-muco-purulent, muco-purulent sau purulent) si germenii cauzali (examen bacteriologic).
  • Radiografie: desen pulmonar accentuat, deformat, pereti bronsici ngrosati, umbre chistice cu nivel de lichid. Bronsiectaziile pot fi confirmate doar prin bronhografie sau tomografie computerizate.


Imagine radiologica. Bronsiectazii bilaterale, predominant pe dreapta.


Bronhograma. Bronsiectazii bilaterale.

  • Bronhoscopia (edem al mucoasei, hipersecretie).


Imagini endoscopice n bronsiectazii.

  • Examen histologic la necesitate.
  • Spirografia: pentru aprecierea ventilatiei pulmonare (n caz de bronsita cronica secundara cu obstructie bronsica VEMS < 75 % si indicele Tiffneau < 65 %).
  • Gazele sanguine si balanta acido-bazica: n stadiile avansate hipoxemie, hipercapnie, acidoza respiratorie.
  • ECG: hipertrofie a ventriculului drept n caz de complicare cu cord pulmonar cronic.

Diagnostic diferential

  • Bronsita cronica
  • Bronhopneumopatie cronica obstructiva
  • Fibroza chistica
  • Tuberculoza pulmonara
  • Aspergiloza bronhopulmonara alergica

Tratament

  • Regimul igieno-dietetic: repaus la pat (n episoadele acute febrile), reducerea excesului de lichide si a sarii (n bronhoreea abundenta) sau suplimentarea lichidelor (n expectoratia vscoasa).
  • Antibiotice conform antibiogramei sau cu spectrul larg de actiune:
    • Fluorchinolone:
      • Ciprofloxacina 400 mg x 2 ori/zi i.v. sau 500 mg x 2 ori/zi per os (sau Pefloxacina) sau
    • Amoxicilina/Acid clavulanic 1,2 g x 3 ori/zi i/v sau 625 mg x 3 ori/zi per os sau
    • Lincosamide:
      • Clindamicina 1,2-2,7 g/zi i/m x 3 ori/zi sau
    • Aminoglicozide:
      • Gentamicina sau
      • Tobramicina sau
      • Amikacina
    • Cefalosporine de generatia III:
        • Cefotaxim
        • Ceftriaxon
        • Ceftazidim
  • Evacuarea secretiilor: mucolitice, expectorante, bronhodilatatoare, drenaj postural, bronhoaspiratia cu bronhoscop, chineziterapie etc.
  • Tratamentul general: vitaminoterapie si tonice generale.
  • Tratamentul chirurgical (rezectia segmentelor patologice) este indicat n bronsiectaziile localizate (un lob sau cel mult doi) ce nu raspund la terapia medicala, n complicatii (hemoptizii repetate, pneumonii recidivante, n forme cu obstructii ireversibile. Contraindicatiile tratamentului chirurgical sunt: formele difuze bilaterale, formele asociate cu boli grave generale, vrstnicii peste 70 ani.

Pronostic

Este variabil, n raport cu forma clinica, etapa evolutiva si existenta complicatiilor.

Complicatii posibile

  • Infectii pulmonare recurente
  • Hipertensiune pulmonara
  • Cord pulmonar cronic
  • Amiloidoza pulmonara
  • Abces cerebral
  • Hemoptizie masiva
  • Atelectazie pulmonara
  • Abces pulmonar

Profilaxie

  • Tratamentul adecvat al pneumoniilor si tuberculozei pulmonare
  • Imunizare contra infectiilor virale
  • Imunizare contra pneumoniilor pneumococice
  • Imunizarile de rutina n copilarie

 

Nomenclatura


A fost util articolul?


Comentarii 0

Adauga un comentariu


Toate materialele publicate pe site-ul Actinmed au un caracter didactic si nu inlocuiesc decizia profesionistilor in domeniul sanatatii. In caz daca observati simptome descrise in articolele publicate pe site va rugam sa va adresati medicului.
Contacte Harta site
© 2016-2017, All rights reserved
Urmareste-ne pe Facebook!