/
Contacte Harta site
© 2016-2017, All rights reserved
Toate articolele » Bronsita acuta

Bronsita acuta

           

Bronsita acuta

Definitie

Inflamatie acuta a mucoasei bronhiilor sau a traheii si bronhiilor (traheobronsita).

Generalitati

  • Prevalenta: maladie ntlnita frecvent, n deosebi n anotimpurile reci.
  • Vrsta predominanta: Toate vrstele
  • Sexul predominant: Barbati = Femei

Clasificare

  • Dupa etiologie:
    • infectioasa (virala, bacteriana, fungica);
    • fizico-chimica;
    • alergica.
  • Dupa substratul morfopatologic:
    • catarala;
    • purulenta.
  • Dupa disfunctia ventilatorie:
    • neobstructiva;
    • obstructiva.
  • Dupa evolutie:
    • acuta (< 1 luna, de obicei pna la 2-3 saptamni);
    • trenanta (> 1 luna);
    • recidivanta (3 si mai multe ori pe an).

Etiologie

  • Virala (virusuri gripali, adenovirusuri, respiratori-sincitiali etc.) cauza cea mai frecventa.
  • Bacteriana (Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae, Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia pneumoniae, Moraxella catarrhalis etc.) sau asociere de virusuri si bacterii.
  • Fungica (rar).
  • Fizico-chimica: vapori de acizi, gaze iritante, aer sau gaze fierbinti etc.
  • Alergica.

Factori favorizanti si predispozanti: frig, umiditate, fum, praf, afectiuni anterioare bronhopulmonare, insuficienta cardiaca congestiva, modificarea reactivitatii organismului, subnutritie, surmenaj etc.

Patogenie

Procesul inflamator debuteaza, de regula, cu lezarea nazofaringelui, raspndindu-se ulterior n laringe, trahee si bronhii. Afectarea bronhiilor mici este posibila mai ales la copii si adulti pe teren modificat. Mecanismul patogenetic al manifestarilor clinice consta n alterarea structurii si functiei mucociliare, dereglarea clearance-ului ciliar, edemul mucoasei, hipersecretie mucoasa, muco-purulenta sau purulenta. n unele cazuri edemul mucoasei, secretul vscos si asocierea bronhospasmului cauzeaza dereglarea permeabilitatii bronhiilor.

 

Tablou clinic

Debut acut, de obicei precedat de o infectie a cailor respiratorii superioare (rinita, faringita, laringita), cu indispozitie, senzatie de disconfort, arsuri retrosternale (n traheobronsite), raguseala, tuse, transpiratii.

n primele zile tusea este uscata, chinuitoare, neproductiva sau cu o cantitate mica de sputa vscoasa. Ulterior sputa devine muco-purulenta sau purulenta, mai putin vscoasa si se expectoreaza mai usor. Poate fi prezenta febra, n cazuri severe pna la 38 - 39o C. n caz de bronsita acuta obstructiva este prezenta dispneea.

Semnele clinice obiective (inspectia, palpatia, percutia, auscultatia) n bronsita acuta neobstructiva sunt normale sau pot decela numai cteva raluri bronsice uscate sau umede pe fond de respiratie aspra. Forma obstructiva severa asociaza respiratie aspra, raluri bronsice uscate sau umede, insuficienta respiratorie, cianoza, semne cardiovasculare (tahicardie, hipotensiune arteriala cu tendinta la colaps).

Evolutie

Poate fi acuta (< 1 luna, de obicei pna la 2-3 saptamni) n majoritatea cazurilor, trenanta (> 1 luna) sau recidivanta (3 si mai multe ori pe an).

Diagnostic

Se efectueaza n baza tabloului clinic si paraclinic.

Examene paraclinice

  • Hemograma: este posibila o leucocitoza cu devierea formulei spre stnga, VSH marita.
  • Examenul sputei (Frotiu Gram sau Giemsa).
  • Radiografia pulmonara permite excluderea altor patologii pulmonare (pneumonia etc.).
  • Spirografia: VEMS si indicele Tiffneau scazute n obstructia bronsica.
  • Bronhoscopia permite vizualizarea mucoasei bronhiilor si confirmarea diagnosticului. Cu toate acestea la ea se recurge rar, deoarece bronsita acuta poate fi diagnosticata si fara aplicarea acestei metode invazive. Bronhoscopia poate fi utila n cazuri unice pentru diagnosticul diferential (de exemplu cu aspiratia de corpi straini).


Imagine endoscopica n bronsita
acuta: hiperemie a mucoasei si
secretii bronsice.

Diagnostic diferential

  • Infectii virale a tractului respirator superior
  • Bronhopneumonie
  • Bronsita cronica obstructiva n acutizare
  • Sinuzita acuta
  • Aspiratie de corpi straini
  • Mucoviscidoza

Tratament

Regim igieno-dietetic: repaus fizic (la pat pentru perioada de persistare a febrei). Lichide (ceai cu miere, apa minerala alcalina), de preferinta caldute, n cantitate suficienta (pna la 3 4 l/zi).

Tratament medicamentos

  • Analgezice/antipiretice n caz de febra (5-7 zile): Acid acetilsalicilic 500 mg x 3 ori/zi sau Paracetamol 500 mg x 3 ori/zi.
  • Mucolitice si expectorante per os (10-14 zile): Bromhexin 8 mg x 3 ori/zi sau Acetilcisteina 200 mg x 3 ori/zi sau Carbocisteina doza de atac 750 mg x 3 ori/zi, de ntretinere (dupa instalarea efectului clinic) 500 mg x 3 ori/zi sau Pertusin 15 ml x 3 ori/zi sau Mucaltin 50 mg x 3 ori/zi etc.
  • Antitusive n caz de tuse uscata, neproductiva, chinuitoare: Codeina 10-20 mg x 4-6 ori/zi sau Dextrometorfan 10-20 mg x 3-4 ori/ zi (maximum 120 mg/zi) sau Efitusin 1 lingurita (5 ml) x 3 ori/zi etc.
  • Bronhodilatatoare (n obstructia bronsica): Teofilina sau Aminofilina 150 mg x 3 ori/zi per os sau Teofilina (Aminofilina) retard sau solutie de 2,4 % 10 ml i.v. la 12 ore interval sau beta2 adrenomimetice (salbutamol sau terbutalina aerosol sau per os sau parenteral).
  • Antibioticele nu se administreaza n formele usoare de boala, ele fiind justificate n evolutie de gravitate medie si formele severe, purulente, trenante, recidivante, n traheobronsitele acute care survin pe un teren local sau general modificat, n marile epidemii virale, pentru evitarea sau tratarea suprainfectiei bacteriene, la vrstnici, la pacientii cu boli cronice concomitente sau imunodeprimati.
    • Bronsita acuta cu St. pneumoniae, Haemophilus influenzae, Moraxella catarrhalis este cea mai frecvent ntlnita din toate cazurile cauzate de bacterii. Des acesti bacili joaca rolul infectiei secundare n virozele respiratorii. n tratament se recurge la beta-lactamice (aminopeniciline: Ampicilina 0,5-1,0 g x 4 ori/zi sau Amoxicillina 0,5 x 3 ori/zi; cefalosporine), macrolide (Erythromycina 0,5 x 4 ori/zi sau Claritromicina 0,5 x 2 ori/zi sau Roxitromicina 0,15 x 2 ori/zi sau Spiramicina 3,0 mln. UI x 3 ori/zi) sau tetracicline (Doxiciclina 200 mg n prima zi si ulterior 100 mg/24 ore). De remarcat, ca n ultimii ani a crescut rezistenta pneumococilor si bacililor influentei la tetracicline si bacililor influentei la ampicilina din cauza folosirii pe larg a acestor antibiotice n conditii de ambulatoriu. De aceea tot mai des se recurge la macrolide si cefalosporine.
    • Frecventa bronsitelor acute cauzate de Mycoplasma pneumoniae sporeste n timpul epidemiilor, se instaleaza de obicei la tineri si poate fi tratata cu macrolide sau Doxiciclina sau fluorochinolone (Ciprofloxacina 500 mg la 12 ore interval, Ofloxacina 200 - 400 mg la 12 ore interval). Efectul tratamentului se manifesta peste 2 3 zile, iar durata lui trebuie sa fie de aproximativ 2 saptamni.
    • Bronsita cu Chlamydia pneumoniae este cunoscuta doar relativ recent. Tabloul clinic al acestei forme include pe lnga manifestarile bronsitei acute, simptome si semne de faringita si laringita: raguseala, febra moderata, tusea de regula uscata sau, n unele cazuri, cu sputa mucoasa (sputa purulenta nu este caracteristica pentru bronsita cu Chlamydia pneumoniae). Tratamentul cu macrolide al acestor pacienti duce la ameliorarea starii lor peste 2 4 zile. Durata tratamentului este de 10 14 zile.
  • Bronsita acuta de etiologie alergica va fi tratata cu Acid cromoglicic (Intal) 1 inhalatie x 4 ori/zi sau Nedocromil 2 inhalatii x 4 ori/zi + Clemastina 1 mg x 2 ori/zi sau Terfenadina 60 mg x 2 ori/zi. La necesitate se va recurge la Prednisolon 20-30 mg/zi per os.
  • Fizioterapie si gimnastica curativa (exercitii pentru respiratii).
  • Bolnavii cu formele grave vor fi spitalizati.

Pronostic

  • n majoritatea cazurilor este bun, boala se termina prin vindecare.
  • Poate fi serios la vrstnici, imunodeprimati si bolnavii cu boli concomitente.
  • n unele cazuri tusea poate sa persiste timp de mai multe saptamni dupa ameliorarea starii pacientului.
  • La unii pacienti poate sa ramna o hiperreactivitate bronsica (rar).
  • Bronsiolita acuta obliteranta are un pronostic serios, n deosebi la adulti.

Complicatii posibile

  • Bronhopneumonie
  • Insuficienta respiratorie acuta

Profilaxie

  • Evitarea fumatului
  • Vaccinarea antigripala la persoanele cu risc sporit
  • Sanarea focarelor de infectie
  • Evitarea factorilor iritativi profesionali

 

Nomenclatura


A fost util articolul?


Comentarii 0

Adauga un comentariu


Toate materialele publicate pe site-ul Actinmed au un caracter didactic si nu inlocuiesc decizia profesionistilor in domeniul sanatatii. In caz daca observati simptome descrise in articolele publicate pe site va rugam sa va adresati medicului.