Balint, sindrom

           

Sindromul Balint se caracterizeaza prin prezenta simultagnoziei, dificultatii de apucare a obiectelor sub ghidare vizuala (ataxie optica) si dificultati de fixare a privirii si de scanare a spatiului (apraxie oculomotorie sau optica). Acest sindrom a fost descris pentru prima data de catre neurologul austro-ungar Rezs┼Ĺ Bálint in 1909. Mai este numit sindrom Balint-Holmes, pentru a evidentia rolul pe care l-a jucat Gordon Holmes (1876-1965) in descrierea acestuia. 

Etiologie

Sindromul Balint este provocat de leziunile bilaterale a cortexului parietal posterior. Maladiile in care aceste leziuni pot fi intalnite si respectiv in care s-a observat prezenta sindromului Balint sunt AVC ischemic repetat, maladia Alzheimer, traumatismele cranio-cerebrale si tumorile. Sindromul Balint a mai fost documentat si in cadrul maladiei Kreutzfeldt-Jacob si leucoencefalopatiei multifocale.

Leziunile girusului angular, a fost raportat a fi implicat in etiologia sindromului Balint, aceste leziuni fiind responsabile de aparitia unor elemente aditionale in afara de triada clasica. Aceste simptome includ neglijenta hemispatiala in cazul leziunilor drepte si afazia cu sindrom Gerstmann in leziunile stangi. Caracteristici ale sindromului Balint au fost raportate in leziunile frontale bilaterale si de pulvinar.

Sindromul Balint poate fi cauzat de leziunile la suprafata de hotar dintre teritoriile vasculare parietale si occipitale, asa numitele arii watershed (ariile Brodmann 19 si 7).

Semne si simptome

Sindromul Balint se manifesta prin trei semne clinice primordiale: simultagnozia, apraxia oculomotorie si ataxia optica.

Simultagnozia in sindromul Balint reprezinta incapacitatea pacientului de a percepe o imagine complexa sau un ansamblu de elemente in totalitate, in ciuda pastrarii capacitatii de a percepe fiecare obiect in parte. Astfel, pacientul poate numi pe rand fiecare din elemntele care compun un tablou, insa este incapabil de a face legatura dintre acestea si de a le sintetiza intr-un tot intreg.

Pacientii cu sindrom Balint sunt incapabili sau au probleme in a-si controla in mod voluntar privirea - apraxia oculomotorie. Pacientul cu sindrom Balint nu poate fixa in mod voluntar privirea pe un obiect, insa fixeaza involuntar obiectele care trec intamplator prin campul lor vizual. Deasemenea, apar probleme de a-si transfera privirea de pe un obiect pe altul, pacientul fixand pe o perioada lunga de timp un singur obiect - acest simptom fiind definit ca spasm de fixare.

Ataxia optica la pacientii cu sindrom Balint se manifesta prin dificultati de a apuca obiectele sub ghidaj vizual. In acest caz este tulburata aprecierea pozitiei in spatiu a obiectelor si a distantei de la obiect la persoana. Ataxia optica poate aparea si in leziunile unilaterale parietale, in acest caz ea fiind mai pronuntata pe partea contralaterala leziunii. Ataxia optica din cadrul sindromului Balint necesita a fi diferentiata de dismetria din leziunile cerebeloase, care va fi insotita de un tremor intentionat. In plus, pacientii cu ataxie optica nu vor avea dificultati de apucare a partilor propriului corp, dat fiind ca partile corporale sunt definite mai degraba de senzatiile kinestetice decat cele vizuale.

Nomenclatura


A fost util articolul?


Comentarii 0

Adauga un comentariu


Toate materialele publicate pe site-ul Actinmed au un caracter didactic si nu inlocuiesc decizia profesionistilor in domeniul sanatatii. In caz daca observati simptome descrise in articolele publicate pe site va rugam sa va adresati medicului.
Contacte Harta site
© 2016-2017, All rights reserved
Urmareste-ne pe Facebook!