Atac de panica

           

Epidemiologie Date generale Cauze Simptome Evolutia Factori declansatori Diagnostic diferential Tratament

 


Atac de panica (numit si criza de panica, atac acut de anxietate) este un episod de frica intensa sau disconfort, de obicei care apare brusc si dureaza de la citeva minute pina la citeva ore. Simptomele variaza de la frisoane la palpitatii, transpiratie, greata, dificultati de respiratie, hiperventilatie, senzatie de furnicaturi (parestezii) si sufocare. Un atac de panica este un cerc vicios, in care simptomele mentale si simptomele fizice se amplifica reciproc.

 

Un pacient care a prezentat un atac de panica pot fi supus riscului de a avea recidive. Pacientii care prezinta atacuri de panica repetate sunt diagnosticati cu "tulburare de panica".

Epidemiologie

Aproximativ 10% din populatia generala resimte un atac de panica izolat pe an, si aproximativ 1 din 60 de persoane sufera de tulburari de panica in timpul vietii sale.

Date generale

Cei mai multi pacienti suferinzi de atacuri de panica raporteaza o teama de moarte, de a "innebuni" sau a pierde controlul asupra emotiilor sau comportamentului sau. Aceste senzatii dureroase, de obicei, creeaza o nevoie de a scapa de privirile altora si de a cauta un loc retras pina senzatiile de disconfort vor dispare partial sau in totalitate; sau, conform DSM-IV-TR, atacul de panica creeaza "o dorinta urgenta de a fugi de la locul unde acest atac a survenit" (reactie "lupta sau fugi").

Cauze

Pare a fi prezenta o componenta ereditara in dezvoltarea tulburarilor de panica. Cu toate acestea, persoanele care nu au istoric familial de tulburare de panica pot suferi de aceasta maladie.

Evenimentele stresante sau contactul cu un element legat de o fobie poate contribui la debutul unui atac de panica. Ea poate aparea, de asemenea, ca urmare a unui episod depresiv, gindurilor repetate, sentimentului intens de nesiguranta, evenimentelor care devin prea greu de suportat.

Atacul de panica poate insoti o particularitate fiziologica de functionare a inimii, prolapsul de valva mitrala.

Simptome

In afara de disconfortul intens, care il caracterizeaza, un atac de panica este marcat de aparitia mai multor simptome, printre care urmatoarele:

  • senzatie de anxietate fara motiv;
  • sentiment de catastrofa iminenta (frica de a avea un atac de cord sau accident vascular cerebral, de exemplu);
  • transpiratii reci, bufeuri de caldura sau frisoane;
  • palpitatii, senzatia ca inima bate prea tare;
  • tremor;
  • senzatie de sufocare sau de strangulare;
  • ameteala, senzatie de lesin;
  • senzatie de irealitate sau disociere vis-?-vis de sine (depersonalizare sau pierderea contactului cu realitatea);
  • amorteli, furnicaturi dupa criza.

Evolutia

Ceea ce caracterizeaza un atac de panica este brutalitatea sa, acesta aparand ca regula in timp de cateva minute. In timpul unui atac de panica violent simtpomele pot urma un traseu sinusoidal, adica persoana se poate simti extrem de rau la debutul atacului, dupa care va urma o perioada de ameliorare relativa succedata de o agravare si tot asa mai departe pe o perioada de timp foarte variabila.

Factori declansatori

Un atac de panica poate fi spontan, aparand "din senin", putand trezi din somn persoana care doarme; sau poate fi declansat de expunerea la obiectul unei fobii, la anumite situatii stresante, sau chiar de expunerea la anumite droguri sau medicamente.

Pacientul poate asocia atacurile de panica cu unul sau mai multe locuri unde au aparut pentru prima data sau cu una din perioada zilei in care acestea au debutat. Ulterior atacurile pot fi declansate doar aflandu-se in aceste locuri sau odata cu apropierea perioadei zilei in care acestea mai des apar. In asa caz un rol il joaca si autosugestia, iar frica de locurile in care apar atacurile de panica il pot face pe pacient sa nu mai iasa din casa sau din contra sa nu mai vrea sa se intoarca acolo.

Asa substante ca alcoolul, canabisul, cocaina, halucinogenele, amfetaminele, anticolinergicele, produsii nitrati, hormonii tiroidieni, solventii, monoxidul de carbon, corticosteroizii pot declansa un atac de panica. La fel si sevrajul de la anumite substante este un factor declansator al atacului de panica, in special sevrajul de la alcool, cafeina, benzodiazepine.

Diagnostic diferential

Patologii non-psihiatrice

Dat fiind ca adesea pacientii resimt dureri pectorale sau dificultati de respiratie, acestea au impresia ca viata lor se afla in pericol si frecvent apeleaza la serviciile medicinei de urgenta. Medicul in asa caz va exclude o criza de astm bronsic, o embolie pulmonara sau un sindrom coronarian acut.

Patologii psihiatrice

Anxietatea cronica

Anxietatea cronica poate crea situatii in care o criza urmeaza imediat dupa alta, determinand o epuizare nervoasa in timp de cateva zile.

Fobia

Persoanele cu fobii pot face un atac de panica in cazul expunerii la obiectul fobiei, insa aceste crize ca regula sunt scurte si se rezolva imediat ce obiectul fobiei a fost inlaturat.

Tulburarile de panica

Tulburarile de panica reprezinta repetarea atacurilor de panica sau teama de a se mai repeta pe care pacientul o simte incontinuu.

Tratament

Tratament nemedicamentos

O etapa fundamentala in tratamentul atacurilor de panica este intelegerea cercului vicios si a componentei psihologice implicate in repetarea acestor atacuri. Cu ajutorul tratamentului, nu numai medicamentos dar si psihoterapeutic, pacientii suferinzi de atacuri de panica ajung in general sa-si gaseasca un echilibru, insa recidivele totusi sunt posibile.

Tratament nemedicamentos

Medicatia poate fi indicata in crizele recurente:

- Benzodiazepinele

Benzodiazepinele, cum ar fi diazepam, lorazepam, alprazolam sau clonazepam sunt, de obicei, prescrise in acest scop. Simplul fapt ca pacientul are medicamentele in posesia lui, poate fi un anxiolitic si astfel poate preveni dezvoltarea unei crize. Cu toate acestea, aceste medicamente ar trebui sa fie utilizate pentru o perioada scurta de timp. Ele pot duce la dependenta, si nu sunt intotdeauna eficiente in special in timpul crizelor care apar brusc.

- Beta-blocantele

Un beta-blocant neselectiv, propranolol, determina blocarea efectelor adrenalinei si stoparea unor simptome denigratoare, cum ar fi palpitatiile, tremuraturile, si pot fi luate regulat, cu toleranta buna si fara risc de dependenta. Propranolol functioneaza foarte bine, de exemplu, in prevenirea tracului artistilor.

- Antidepresantele din grupul ISRS

Antidepresantele ISRS (mult mai bine tolerate decit antidepresivele triciclice), dupa o anumita perioada de timp sunt eficiente in prevenirea atacurilor de panica.

Este, de asemenea, frecvent ca pacientii care se simt mai bine dupa o perioada de tratament scurt, decid sa opreasca orice tratament, acest lucru dovedindu-se a fi o greseala. intr-adevar, intreruperea brusca a tratamentului fara o perioada de titrare mai mult sau mai putin lunga (saptamini sau luni) poate determina revenirea simptomelor sau agravarea acestora.

Nomenclatura


A fost util articolul?


Comentarii 1

user profile image
VS a comentat.
Acum 9 luni
Simptome "denigratoare"?

Adauga un comentariu


Toate materialele publicate pe site-ul Actinmed au un caracter didactic si nu inlocuiesc decizia profesionistilor in domeniul sanatatii. In caz daca observati simptome descrise in articolele publicate pe site va rugam sa va adresati medicului.
Contacte Harta site
© 2016-2017, All rights reserved
Urmareste-ne pe Facebook!