Arahnoidita cerebrala

           

Arahnoidita cerebrala

Arahnoidita cererbrala reprezinta o inflamatie a nvelisurilor cerebrale moi (n special a celei paieangenoase, arahnoida) cu modificari de caracter proliferativ si hiperplazie. Majoritatea autorilor pledeaza pentru natura fibrozanta a modificarilor ce se desfasoara la nivel de leptomeninge atunci cnd se invoca termenul de arahnoidita, termen introdus de catre A.T. Tarasenkov n anul 1845.


  • Etiologie
  • Patogenie
  • Anatomie patologica
  • Clasificare
  • Semne si simptome
  • Diagnostic
  • Tratament

Etiologie

Arahnoidita cerebrala se dezvolta n rezultatul actiunii nocive asupra organismului a factorilor de origine infectioasa si infectioasa-toxica, de cele mai dese ori dupa suportarea unei gripe, angine, reumatism, sepsis, infectii virale a copilariei (rubeola, parotidita, rujeola), si n special dupa afectiuni acute sau cronice ale sferei otorinolaringologice (otite, sinuzite, rinite, mastoidite, tonzilite). ntr-un numar anumit de cazuri arahnoiditele se dezvolta ca consecinta ale traumatismelor cranio-cerebrale ntr-un termen de la cteva luni pna la ctiva ani de la trauma suportata. Meningita, in special cea tuberculoasa, poate trece in arahnoidita bazala. Unii autori considera ca arahnoidita este provocata de un virus neidentificat.

Patogenie

Arahnoiditele au diverse mecanisme de instalare. n unele cazuri arahnoiditele sunt procese patologice primitive cauzate de actiunea directa a agentului patogen si/sau a toxinei eliberate de el; n alte cazuri arahnoidita este o complicatie a unei alte suferinte cum ar fi neoplasmele, abcesul cerebral, parazitozele sistemului nervos central, craniostenoza etc. Afectiunile urechii medii de cele mai dese ori cauzeaza aparitia arahnoiditelor fosei cerebrale medii, unghiului pontocerebelos si a cisternei cerebrale mari. Procesele patologice ale cavitatii nazale si ale sinusurilor paranazale contribuie la aparitia arahnoiditelor bazale si de fosa cerebrala anterioara. Arahnoidita posttraumatica se localizeaza de regula pe suprafata convexitala a regiunii fronto-parietale, n vecinatatea circumvolutiilor centrale (regiunea de preferinta n traumatismele cranio-cerebrale). n patogenia arahnoiditei cerebrale joaca un rol important tulburarile locale de circulatie sanguina si lichidiana la nivel de tunice cerebrale si spatiu subarahnoidian, precum si procesele alergice si de hipersensibilitate imuna.

Anatomie patologica

n arahnoidita nvelisul paiangenos devine dens si capata o coloratie albicioasa-surie. ntre arahnoidee si nvelisul moale pe de o parte si cel dur pe de alta parte se formeaza adeziuni. Procesul proliferativ duce la formarea chisturilor arahnoidale cu continut de lichid cefalorahidian. Cu timpul peretii acestor chisturi devin duri si pot suferi o transformare canceroasa. Adeziunile si chisturile exercita actiune compresiva asupra sectoarelor cerebrale din vecinatate provocnd tulburari de circulatie sanguina si lichidiana.

Arahnoiditele cerebrale comporta faze de evolutie acuta si cronica. n faza acuta modificarile inflamatorii se manifesta prin infiltratie limfoicitara de focar si hiperplazie a endoteliului arahnoidal. n faza cronica are loc extinderea patului vascular din nvelisul dur spre cel arahnoidian. Fazele de exacerbare n aspect morfologic coincid cu activizarea procesului de inflamatie-hiperplazie cronica. n faza cronica de evolutie a arahnoiditelor au loc procese de infiltratie celulara si proliferare de tesut conjunctiv cu reducere de lumen vascular, obliterare si transformare a tesutului metabolic activ n tesut conjunctiv.

Clasificare

Arahnoidita cerebrala poate fi convexitala (procesul patologic se desfasoara pe suprafata convexului cerbral) si bazala (procesul patologic evolutioneaaza pe suprafata cerebrobazala). Se disting arhnoidite adghezive (hiperplastice), chistoase si adghezive-chistoase; locale, difuze si multifocale. n functie de evolutie, arahnoiditele se clasifica n acute, subacute si cronice, n conformitate cu criteriile patogenice arahnoiditele pot fi primitive si secundare.

Semne si simptome

Manifestarile clinice in arahnoidita cerebrala se compun din simptome si semne generale si de focar. Dintre simptomele generale predomina cefaleea. La debut cefaleea este usor exprimata, mai trziu odata cu evolutia negativa a bolii ea se intensifica, capatnd caracterul unor accese. Cefaleea creste la tuse, stranut, efort fizic, emotii etc. si diminueaza n stare de repaus sau ntr-o anumita pozitie a capului. n apogeul cefaleei unii pacienti au greturi, vome, vertij sistemic. La majoritatea pacientilor cu sindrom de hipertensiune intracraniana conditionata de arahnoidita au loc modificari ale papilei nervului optic depistate la examenul fundului de ochi: de la faza de edem pna la atrofie. Lichidul cefalorahidian la punctie lombara se scurge sub presiune crescuta, componenta lui este de obicei normala sau cu usoara crestere a continutului de proteine si/sau a numarului de celule.

Manifestarile clinice de focar n arahnoiditele cerebrale depind de localizarea procesului patologic. n arahnoidita convexitala se scot n evidenta tulburari de hemi- sau monotip cortical a sensibilitatii; destul de frecvent pacientii acuza accese jacksoniene senzorii si/sau motorii; semnele meningiene sunt usor pozitive.

Arahnoiditele bazale (optico-chiasmale, de fosa craniana posterioara, de unghi ponto-cerebelos) au manifestari clinice speciale.

  • n arhnoidita optico-chiasmala are loc diminuarea progresiva a acuitatii vizuale pentru unul sau ambii ochi pna la cecitate optica, modificarea cmpului vizual (ngustare concentrica, scotom central, hemianopsie heteronima bitemporala). Examenul fundului de ochi denota modificari papilare de tip nevritic, precum si staza papilara sever exprimata. Procesul patologic poate sa se manifeste si prin atingerea functiilor nervilor oculomotor comun, olfactiv si a cailor piramidale. Expansiunea procesului patologic pna la nivel hipofizar este nsotita de paroxisme vegetative, sindrom adipozo-genital, acromegalie. n unele cazuri se instaleaza manifestari infectioase de ordin general cum ar fi hipertermia, frisoanele, cefaleea, senzatii neplacute n globii oculari.
  • Arahnoidita de fosa craniana posterioara este una din cele mai grave forme a arahnoiditelor bazale. Manifestarile cerebrale generale predomina asupra celor de focar; timpuriu se dezvolta staza papilara, sufera functia perechilor de nervi cranieni VI-VIII, se instaleaza tulburarile cerebeloase si cele piramidale (hiperreflexie, semne patologice). Procesul infectios poate provoca concresterea aperturilor laterale si mediala a ventricolului IV, provocnd hidrocefalie ocluzanta. Sindromul algic se proiecteaza n regiunea occipitala cu iradiere spre regiunea cervicala a coloanei vertebrale. Cefaleea se intensifica brusc, fiind nsotita de vome. Manifestarile clinice au foarte mult comun cu manifestarile de tumoare de cerebel.
  • Arahnoidita de unghi potno-cerebelos se manifesta initial prin tulburarea functiei nervului vestibulocohlear, finnd cauzata de cele mai dese ori de un proces infectios otogen. Mai trziu n procesul patologic sunt implicati nervii facial si trigemen omolaterali, se asociaza manifestari piramidale usor exprimate.

Diagnostic

Diagnosticul arahnoiditei cerebrale se bazeaza pe manifestari clinice si de evolutie a procesului patologic, precum si pe date obtinute prin investigatii neuroimagistice: CT si RMN cerebrala. Pna la implementarea uzuala a acestor metode de diagnostic neuroimagistic prioritatea n diagnosticul arahnoidielor i apartinea pneumoencefalografiei. Chisturile arahnoidiene pot fi descoperite la noi-nascuti si prin examen cerebral ultrasonor. Diagnosticul diferential al arahnoiditelor se face cu tumori cerebrale, scleroza multipla, meningita limfocitara, boala Menire.

Tratament

Tratamentul arahnoiditei cerebrale trebuie sa fie complex cu aprecierea corecta a factorului etiologic, sindroamelor clinice, localizarii procesului patologic, fazei de evolutie a maladiei. n cazul descoperirii afectiunilor otorinolaringologice primordial se face sanarea focarelor de infectie.

Toate formele de arahnoidite cerebrale benefeciaza de administrare de antibiotice, sulfanilamide, salicilate. n faza acuta a arhnoiditei virale poate fi administrat interferonul. Schema de tratament a formelor grave include administrarea de corticosteroizi. Deshidratantele se administreaza atunci cnd sunt prezente semnele clinice si imagistice de hipertensiune intracraniana. n faza de recuperare se folosesc substantele cu efect anticolinesterazic (dibazol, prozerin, galantamin, oxazil), aminoacizii si nootropii (piracetam, cerebrolizin, encefabol), precum si rezorbtivele (lidazum, aloe, FIBS). n caz de atrofie optica se administreaza preparate hormonale (anabolice si catabolice). Se utilizeaza si metodele fizioterapice de tratament asa ca electroforeza supraorbitala sau intranazala de hidrocortizon cu dimexid, kaliu iodid, lidazum. n cazul acceselor epileptice se administreaza anticonvulsante. Tratamentul chirurgical al chisturilor arahnoidiene cu efect de masa se face n cazul sindromului epileptic rebel la terapie anticomitiala, hidrocefalie ocluzanta, manifestari de focar n evolutie progresiva.

Nomenclatura


A fost util articolul?


Comentarii 0

Adauga un comentariu


Toate materialele publicate pe site-ul Actinmed au un caracter didactic si nu inlocuiesc decizia profesionistilor in domeniul sanatatii. In caz daca observati simptome descrise in articolele publicate pe site va rugam sa va adresati medicului.
Contacte Harta site
© 2016-2017, All rights reserved
Urmareste-ne pe Facebook!