Amnezie

           

Amnezia este tulburarea memoriei manifestata prin pierderea abilitatii de a retine informatii noi sau de a evoca informatiile deja memorizate si care poate avea atit cauze organice cit si psihologice.

Patogenie

Memoria reprezinta un proces cognitiv care implica perceperea, retinerea, stocarea si evocarea informatiei. Procesul de memorizarea a fost divizat arbitrar in 4 componente:

  1. inregistrarea informatiei, care nu este altceva decit perceperea informatiei generata de toate organele senzoriale.
  2. Fixarea, integrarea mnestica si retentia informatiei
  3. Identificarea si evocarea informatiilor memorizate
  4. Reproducerea

Unii autori mai considera o parte componenta a memoriei si procesul de uitare, avind la baza procesarea si stergerea informatiilor inutile si fiind o conditie necesara pentru functionarea normala a memoriei. in istorie au fost descrise si cazuri cind functia de uitare este alterata, generind asa o situatie in care persoana nu este in stare sa uite informatiile percepute, cauzind probleme grave acestor pacienti, stare cunoscuta sub denumirea de hipermnezie.

Implicarea acestor mecanisme in fenomenul de amnezie este considerabila, dat fiind ca amnezia teoretic poate fi rezultatul difunctiei la orice nivel al mecanismelor memoriei. Astfel, problemele de memorizare si invatare pot fi prezente la pacientii cu tulburari ale perceptiei sau atentiei din simplu considerent ca pur si simplu lipseste informatia care ar putea fi stocata. in sindromul amnestic Korsakoff, informatia chiar daca este inregistrata corect, aceasta nu poate fi retinuta mai mult de citeva minute, fiind defect mecanismul de stocare a informatiei in memoria de lunga durata. Si tot in acest sindrom este defect si al treilea mecanism, evocarea informatiilor, ceea ce conditioneaza formarea confabulatiilor, situatiie in care pacientii evoca amintiri care niciodata nu au fost depozitate sau pot localiza temporal gresit memoriile din trecut (de ex. pot afirma ca ieri au jubilat casatoria, cu toate ca sunt casatoriti deja de mai multi ani). Rezistenta, un fenomen psihanalitic descris pentru prima data de Sigmund Freud, pare a avea la baza acelasi defect de evocare a amintirilor, care in acest caz este rezultatul suprimarii psihice a memoriilor nedorite.

Din cele mentionate mai sus reies doua caracteristici fundamentale ale amneziei: 1. Imposibilitatea de a evoca memorii care au fost depozitate ferm inainte de debutul maladiei (amnezia retrograda) si 2. Imposibilitatea de a achizitiona informatii noi (amnezia anterograda).

Cauzele amneziei

Amnezia este datorata leziunii sistemului nervos central si in special regiunilor implicate in formarea memoriei. Aceste regiuni sunt parti componente ale sistemului limbic, si anume talamusul si regiunea hipocampala.

Cauzele posibile ale amneziei sunt:

  • Accidentele vasculare cerebrale
  • Tumorile in regiunile cerebrale implicate in formarea memoriei
  • Maladiile degenerative ale sistemului nervos central, asa ca maladia Alzheimer
  • Abuzul de alcool, responsabil pentru deficitul de tiamina (vitamina B1) - sindromul Wernicke-Korsakoff.
  • Traumatismele cerebrale
  • Cauze functionale sau psihologice - stresul posttraumatic, maladiile psihice sau in termeni psihanalitici, mecanismele defensive.

Tipuri de amnezie

Doua tipuri majore ale amneziei care sunt prezente practic in orice sindrom amnestic sunt amnezia anterograda si cea retrograda.

Amnezia retrograda este incapacitatea pacientului de a-si aminti informatiile memorizate anterior de debutul maladiei sau inainte de accident. Ca regula se observa o corelatie dintre severitatea maladiei si volumul de informatie uitat, traumatismele usoare putind cauza uitarea evenimentelor din aceeasi zi, iar un accident mai grav va duce la pierderea memoriilor acumulate pe parcursul ultimilor 2-3 ani.

Amnezia anterograda se manifesta prin incapacitatea de a acumula noi informatii. Un pacient cu amnezie anterograda nu va putea sa-si aminteasca cum a fost transportat la spital, cu toate ca a fost total constient. Amnezia anterograda, este un component relativ frecvent al sindromului Korsakoff.

Confabulatiile sau memoriile false sunt niste evenimente inventate de pacient menite a umple golurile memoriei si se intilneste frecvent la pacientii cu sindrom Korsakoff. Confabulatiile pot fi evenimente total inventate sau evenimente care au avaut loc in trecut insa pe care pacientul le-a localizat gresit in timp.

Din punct de vedere al substratului morfologic, amnezia poate fi organica, atunci cind are la baza o leziune parenchimatoasa a sistemului nervos central sau disociativa, cauza careia este un factor psihologic.

In grupul amneziei disociative se include:

  • Memoriile represate - se refera la inabilitatea de a evoca unele evenimente stresante sau neplacute, asa ca agresiunea fizica sau violul. Aceste memorii au fost depozitate si retinute insa evocarea acestora este impiedicata de mecanismele psihologice de aparare.
  • Fuga disociativa este cauzata de o trauma psihologica, fiind tranzitorie si nerezolvata, putind reveni ulterior. Se manifesta prin episoade tranzitorii de amnezie si de pierdere a propriei identitati, care insa se rezolva odata cu parasirea neasteptata a domiciliului.

In dependenta de tipul amneziei, simptomele asociate, cauza si cadrul clinic in care apare au fost descrise mai multe sindroame amnestice

Amnezia globala tranzitorie - acest sindrom apare mai frecvent la persoanele peste virsta de 50 de ani si se caracterizeaza prin episoade tranzitorii de amnezie care dureaza citeva ore. In timpul accesului este prezenta atit amnezia anterograda cit si cea retrograda. Dupa acces, pacientul este in stare sa-si aminteasca tot pina in momentul imediat inainte de episod, si are o idee vaga si lacunara despre urmatoarele citeva ore ale accesului. in timpul accesului tulburarile de memorie pot fi insotite de o senzatie de anxietate si tendinta de a repeta una si aceeasi intrebare (ca regula ce tine de orientare - "Unde sunt?"). Pe parcursul vietii un pacient poate avea citeva accese de amnezie globala tranzitorie. Mecanismul acesteia este neclar, cu toate ca se presupune o oarecare legatura cu aura migrenoasa.

Sindromul Korsakoff apare la pacientii care fac abuz de alcool sau malnutriti si este cauzat de deficitul de tiamina (vitamina B1). Sindromul Korsakof poate fi reversat odata cu incetarea consumului de alcool sau corectia alimentarii. Pe plan clinic prevaleaza amnezia anterograda, insa poate fi prezenta si cea retrograda. Frecvent se observa confabulatiile. Alte semne neurologice asociate tin de cauza acestui sindrom si sunt tulburarile miscarii globilor oculari si ataxia. Se cunosc si cazuri de sindrom Korsakoff de origine vasculara, in special in accidentele vasculare in bazinul arterei cerebrale posterioare.

Amnezia posttraumatica - apare la pacientii care au suferit un traumatism cranio-cerebral. Amnezia posttraumatica este tranzitorie insa poate fi si permanenta. Tipul amneziei poate fi anterograd, retrograd sau mixt. Severitatea amneziei ca regula se coreleaza cu severitatea traumatismului cranio-cerebral.

Crizele epileptice amnestice - uneori unica manifestare a epilepsiei temporale sunt episoadele amnestice scurte si tranzitorii. Nu se stie daca acestea reprezinta un fenomen ictal sau postictal. Aceste accese au fost descrise ca amnezie epileptica tranzitorie (TEA, transient epileptic amnesia). Amnezia epileptica tranzitorie uneori este dificil de diferentiat de amnezia globala tranzitorie, in special daca constienta si functiile cognitive sunt pastrate pe parcursul accesului. Diferenta se poate face avind in vedere durata scurta si frecventa acceselor de amnezie epileptica tranzitorie, tendinta de a aparea la trezire, alterarea functiilor cognitive si, desigur, istoricul de epilepsie si modificari epileptiforme la EEG.

Amnezia isterica - se observa la femeile care afirma ca nu-si cunosc identitatea. Ca regula dupa citeva ore sau zile, cu incurajari, acestea isi divulga istoricul vietii.

Sindromul Ganser (amnezie, tulburari ale constientei si halucinatii), este observat la pacientii care pretind a-si fi pierdut memoria sau de a fi devenit nebuni. Acestea pot actiona intr-o maniera absurda, simulind comportamentul pe care ar trebui, dupa parerea lor, sa-l aiba o persoana alienata, sau pot da intentionat raspunsuri aburde sau aproximate la fiecare intrebare adresata lor (de exemplu pot numi culoarea albastra rosie, sau pot raspunde "5" la intrebarea "cit fac 2+2").

Tratament

Amnezia nu beneficiaza de un tratament bine definit. Pacientii cu amnezie pot apela la serviciile terapiei ocupationale pentru a-si organiza activitatea zilnica cit si pentru a insusi metode de facilitare a memorizarii sau recuperarii informatiilor pierdute.

Nu a fost aprobat un tratament medicamentos al amneziei. in cazul sindromului Korsakoff, cauzat de deficienta de vitamina B1, corectia ratiei alimentare si suplimentarea rezervelor de vitamina B1 ca regula amelioreaza starea clinica a acestor pacienti.

Nomenclatura


A fost util articolul?


Comentarii 0

Adauga un comentariu


Toate materialele publicate pe site-ul Actinmed au un caracter didactic si nu inlocuiesc decizia profesionistilor in domeniul sanatatii. In caz daca observati simptome descrise in articolele publicate pe site va rugam sa va adresati medicului.
Contacte Harta site
© 2016-2017, All rights reserved
Urmareste-ne pe Facebook!