Alopecia androgenetica

           

Alopecia androgenetica (chelia la barbati) - reprezinta pierderea firelor de par la barbati, din anumite sectoare ale scalpului (mai frecvent parietal, temporal sau frontal), si care se asociaza cu nivelurile de hormoni androgeni in sange cat si cu factorii genetici mosteniti de la parinti.

Mecanismul alopeciei androgenetice

Pentru a intelege mecanismul de aparitie a alopeciei este necesar sa cunoastem fazele de dezvoltare a firului de par, care sunt 3 la numar:

  • Anagen - este faza de crestere a firului de par, care poate dura pana la 6 ani.
  • Catagen - este faza de involutie si dureaza in mediu 2-3 saptamani.
  • Telogen - este faza finala a ciclului de dezvoltare a firului de par in timpul caruia firul de par este eliberat din teaca sa si cade la sfarsitul acestei faze. Telogenul dureaza 2-3 luni.

Alopecia apare in special atunci cand se scurteaza prima faza de dezvoltare, anagenul. Raportul anagen/telogen scade de la 12:1 pana la 5:1. Scurtarea fazei anagen are loc sub influenta schimbarilor hormonale, dar sunt si determinate in acelasi timp si de predispunerea genetica la alopecie mostenita de la parinti.

Ca rezultat al scurtarii anagenului are loc subtierea firelor de par si miniaturizarea tecilor si bulbului pilos. Ulterior, durata fazei anagen poate fi atat de mica incat firele de par nici nu reusesc sa creasca pana la suprafata pielii.

Cauzele alopeciei androgenetice

Dupa cum o marturiseste si titul, alopecia androgenetica este cauzata atat de factorii hormonali (androgenii) cat si de factorii genetici.

Androgenii

Hormonii androgeni, dintre care principalul este DHT (dihidrotestosteronul), contribuie la aparitia alopeciei la barbatii dupa atingerea pubertatii. Cresterea nivelurilor de DHT are cel mai mare potential de a produce alopecie, testosteronul fiind mai putin implicat in acest proces. In organism dihidrotestosteronul este produs din testosteron cu ajutorul unei enzime numite 5-alfa-reductaza aflata in foliculul pilos, glandele sebacee si sudoripare.

Este important de stiut ca imediat dupa finisarea pubertatii majoritatea barbatilor de rasa caucaziana vor avea o regresie a liniei scalpului in zona frontala si temporala cu pana la 2 cm. Aceasta insa nu poate prezice in nici un fel probabilitatea de aparitie a alopeciei androgenetice.

Factorii genetici

Dihidrotestosteronul, de unul singur, nu poate determina apariti alopeciei. Pentru aceasta este nevoie de prezenta unei predispozitii genetice. S-a demonstrat ca diferentele in nivelul hormonilor androgeni la barbatii cu alopecie si fara nu sunt atat de mari pentru a determina in intregime acest fenomen. Predispozitia genetica la alopecie are un rol la fel de important. Aceasta predispozitie este transmisa sub forma unui caracter poligenic, genele responsabile pentru alopecia androgenetica fiind localizate pe cromosomul X, 7, 20, 3.

Simptomele alopeciei

Alopecia este proces continuu si lent care duce la pierderea continua a firelor de par de pe anumte sectoare ale scalpului. Activitatea procesului poate varia in diferite perioade de timp, unii barbati marturisind perioade in care progresia alopeciei este foarte marcata si perioade in care procesul practic se stopeaza.

Alopecia androgenetica se caracterizeaza prin:

  • subtierea firului de par
  • miniaturizarea foliculului pilos
  • pierderea firelor de par in regiunile temporale, frontale si parietale (vertex)

Paternurile de pierdere a firelor de par variaza de la caz la caz, si pot implica preponderent sau regiune frontala, sau cea parietala sau regiunile temporale. Pana la 10% din barbati prezinta un patern al alopeciei de tip feminin, in care linia scalpului este pastrata, iar pierderea parului are loc preponderent in regiunea varfului capului.

Diagnosticul alopeciei

  • Examinarea scalpului - va depista miniaturizarea foliculilor pilosi, fire de diametru, structura si lungime variata.
  • Dermoscopia - diversitatea diametrului firelor de par, pigmentare perifoliculara, puncte galbene, atrihie focala.
  • Histologie - examinarea histologica ca regula nu este necesara pentru stabilirea diagnosticului de alopecie.

Diagnostic diferential

Diagnosticul diferential al alopeciei androgenetice se face cu:

Alopecia areata difuza - ca regula are un debut mult mai brusc, nu prezinta o distributie regulata si poate fi asociata cu pierderea firelor de par in alte regiuni corporale.

Telogen effluvium - spre deosebire cu distributia sectorala a alopeciei androgenetice, in telogen effluvium pierderea firelor de par este generalizata pe toata suprafata scalpului, rezultand in reducerea volumului parului. Ca regula telogen effluvium este asociat cu un eveniment acut in viata persoanei.

Tratamentul alopeciei

Tratamente de prima linie

Inhibitorii receptorilor testosteronului sunt medicamentele cele mai studiate si care s-au dovedit a fi cele mai efective in tratamentul alopeciei androgenetice. Printre acestea sunt finasterid, un inhibitor al testosteronului administrat oral. Minoxidil, este un alt medicament de prima linie, si este folosit topic sub forma de creme si lotiuni. Mecanismul de actiune a minoxidilului in alopecie inca nu este pe deplin cunoscut.

Finasterid este administrat cate 1 mg pe zi in tratamentul alopeciei androgenetice la barbati. Pentru a evalua eficacitatea tratamentului acesta trebuie administrat pentru cel putin 12 luni.

Minoxidil este administrat in solutie cu o concentratie de 5%. La utilizarea minoxidilului pentru tratamentul alopeciei trebuie luate in consideratie urmatoarele:

  • Solutia de minoxidil trebuie utilizata continuu, dat fiind ca la intreruperea tratamentului caderea firelor de par va reincepe, frecvent in decurs de cateva luni.
  • Minoxidil este un tratament pentru scalp si nu pentru par, deaceea trebuie aplicat pe suprafata scalpului pentru o mai mare eficacitate.
  • Este necesar de a administra cate 1 ml de solutie 5% de minoxidil de 2 ori pe zi pe suprafata scalpului uscata si masata usor cu degetele.
  • La inceputul tratamentului se poate observa o accentuare a caderii parului, insa aceasta nu trebuie sa alarmeze. Caderea parului este datorata stimularii foliculului pilos.

Tratamentul chirurgical al alopeciei

Este o metoda definitiva de tratament a alopeciei si consta in transplantarea foliculilor pilosi din regiunea occipitala (mai putin susceptibila la alopecie) in zonele afectate. Foliculii pilosi transplantati isi vor pastra caracteristicile dupa transplantare, astfel incat caderea acestora va fi incetinita.

Nomenclatura


A fost util articolul?


Comentarii 0

Adauga un comentariu


Toate materialele publicate pe site-ul Actinmed au un caracter didactic si nu inlocuiesc decizia profesionistilor in domeniul sanatatii. In caz daca observati simptome descrise in articolele publicate pe site va rugam sa va adresati medicului.
Contacte Harta site
© 2016-2017, All rights reserved
Urmareste-ne pe Facebook!